66.000 de intervenţii ale Poliţiei în cazuri de violenţă domestică, jumătate dintre acestea fiind în mediul rural, s-au înregistrat în ultimele 9 luni în România.
Peste 15.000 de ordine de protecţie au fost emise.
Peste 5.000 de victime ale violenţei domestice au primit, până acum, găzduire, consiliere vocaţională şi terapie prin grupuri de suport.
Femeia abuzată se întoarce, în medie, de șase ori la agresor până reușește să se rupă definitiv și să plece pentru ultima oară.
Nu știu vouă ce vă spun aceste cifre, dar mie îmi transmit că fenomenul violenței domestice rămâne una dintre cele mai mari confruntări ale statului, chiar și în 2022, situația fiind cu atât mai gravă cu cât studiile arată că de foarte multe ori victimele aleg să păstreze tăcerea și să nu ceară ajutorul autorităților pentru stoparea situației de abuz în care se află.
Un factor care determină dificultatea victimelor de a ieși din situația de violență domestică este dependența financiară a acestora față de partenerii agresivi. Asigurarea unui loc de muncă este principala cale de a ajuta victima să aibă o viață independentă în care să poată cumpăra cele necesare, să achite cheltuielile legate de școală dacă este cazul, să facă economii sau să își închirieze o locuință.
De aceea, în contextul Zilei internaţionale pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor, am depus inițiativa legislativă prin care victimele violenței domestice, înregistrate la Agențiile pentru Ocuparea Forței de Muncă, vor putea beneficia de servicii gratuite de formare profesională. Acesta este primul pas firesc pe care statul îl poate face activ pentru a crește capacitatea victimelor de a deveni independente financiar.
Totodată, prin proiectul de lege am propus și includerea victimelor violenței domestice, ce nu ocupă un loc de muncă, în categoriile de șomeri pentru care statul acordă facilități fiscale indirecte, respectiv sume de bani ce sunt primite de angajatorul care încadrează în muncă persoanele din aceste categorii. Legea deja prevede mai multe categorii ce întâmpină dificultăți în ocuparea unui loc de muncă, precum șomerii în vârstă de peste 45 de ani sau tinerii NEET și este firesc să extindă cadrul și către victimele violenței domestice.
Sper ca acest proiect să se bucure de aceeași susținere pe care am avut-o la legea pe care am coinițiat-o ce încadrează victimele violenței domestice în categoria de beneficiari ai locuințelor sociale și de necesitate. Nu există culoare politică atunci când vine vorba de siguranța femeilor din România.
Mai multe detalii despre inițiativa legislativă găsiți în comunicatul de presă de AICI.
