Vă întrebați ce am mai dezbătut și votat săptămâna aceasta? Nu vă speriați, știu că ce urmează arată mai mult a istoria poporului român după lungime, dar e doar un rezumat al proiectelor pe care le-am analizat, dezbătut și votat în comisii și plen. În total 72 proiecte de legi pe ordinele de zi cumulate ale acestor ședințe! Și fiecare în parte necesită timp dedicat pentru a înțelege și a vota în cunoștință de cauză. Am avut ședințe de plen luni, marți și miercuri și marți am avut și ședința comisiei de administrație publică și amenajare a teritoriului. În parlament avem încă sute de proiecte vechi care au fost uitate sau îngropate prin sertare din diferite motive.
? Și dacă tot vorbim de proiecte vechi, încep cu PLX 825/2015, legat de infracțiuni de mediu, un proiect ce a fost redactat acum 6 ani ca urmare a unei scrisori transmise de Comisia Europeană încă din anul 2013! După 8 ani de la scrisoarea prin care Comisia Europeană ne-a transmis că Directiva 208/99/CE în ceea ce privește sancțiunile pentru infracțiuni de mediu a fost transpusă defectuos, am reușit, în sfârșit, să îmbunătățim transpunerea unei directive privind infracțiunile de mediu și am făcut un pic de ordine în legislația privind protecția mediului.
Din cuprinsul legii menționez: creșterea cuantumului amenzii penale pentru persoane juridice; noi infractiuni de mediu prin completarea OUG 195/2005 privind protectia mediului, cum ar fi „exploatarea cu încălcarea dispoziţiilor legale a unei instalaţii în care sunt depozitate ori utilizate substanţe sau preparate periculoase, de natură a provoca o daună semnificativă adusă mediului ce va putea fi pedepsită cu închisoare de până la trei ani; comerțul cu exemplare din specii protejate de plante și animale vor fi pedepsite cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă.”
? Pentru cei interesați de administrațiile publice locale, vă aduc în atenție PLX 80/2020 prin care s-a prorogat termenul prevăzut la art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr.40/2006 pentru aprobarea şi finanţarea programelor multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor.
? PLX 529/2020 pentru modificarea Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public s-a întors la comisii pentru raport suplimentar. Proiectul presupunea instituirea obligației de a publica şi comunica toate informaţiile şi datele de interes public în format deschis şi prelucrabil automat de către instituţiile publice. Vă țin la curent pe acest subiect dacă ajunge și la comisia de administrație publică pentru suplimentarea raportului.
? PLX 516/2017 pentru completarea art. 62 şi modificarea art. 110 din Legea nr.46/2008 privind Codul silvic (Pl-x 516/2017) și care își propunea interzicerea, sub sancţiune penală, a exploatării şi transportului masei lemnoase din fondul forestier pe timp de noapte. Proiectul a fost respins prin vot. Luăm cât se poate de în serios orice propunere legislativă care vizează sancțiunile pentru tăierile de arbori, însă în procesul de adoptare a legislației trebuie sa respectăm și principiile legiferării și bicameralismului, pentru că nerespectarea acestor principii va conduce la probleme de constituționalitate. De ce a fost respinsă? Interdicția executării lucrărilor de exploatare a arborilor pe timp de noapte este deja prevăzută în legislația în vigoare, iar pe de altă parte modificările propuse au fost susținute doar în Camera Deputaților, nefiind dezbătute și în Senat din cauza momentului în care au fost formulate de inițiator. Dacă proiectul ar fi fost adoptat, ar fi putut fi atacat pentru probleme de constituționalitate, ca urmare a nerespectării principiului bicameralismului.
? Dintre proiectele respinse aș menționa și două proiecte, din 2010 și 2011, prin care se urmărea legiferarea activității de lobby, ambele având punct de vedere negativ de la Guvern și de la comisii, printre motive reținându-se: nu sunt stabilite garanții de echilibru instituțional și de conduită; reglementarea activității de lobby nu face parte din acquis-ul comunitar; un număr restrâns de state membre cunosc o consacrare legislativă a acestei activități; parchetul de pe langa ICCJ și DNA au precizat categoric, că nu susțin reglementarea activității de lobby. Nu m-am aplecat asupra subiectului pentru un studiu aprofundat, dar cred că în actualul context România nu este pregătită pentru legiferare pe acest subiect și mai ales pe implementare și monitorizare.
? Nu v-am menționat săptămâna trecută despre proiectul de modificare al OUG 147/2020 prin care se acorda medicilor și personalului medical, pe durata închiderii școlilor, beneficiul unei majorări a drepturilor salariale (75% din salariul de bază, fără a depăși corespondentul pe zi a 75% din câştigul salarial mediu brut), în cazul în care au copii mai mici de 12 ani, pentru că nu puteau își putea lua zile libere pentru supravegherea lor.
Pentru familiile monoparentale, însă, s-a acordat doar posibilitatea zilelor libere, fiind exclusă acest beneficiu salarial. Colega mea, Oana Țoiu a susținut un amendament prin care și mamele și tații singuri să poată beneficia de această majorare salarială. Mai multe detalii, despre acest proiect, menit să aducă ceva mai multă echitate, puteți găsi pe pagina Pagina de Facebook a Oanei.
Activitate intensă am avut și la comisia de administrație publică, care a avut ședință marți, dar și o ședință reunită miercuri, cu Comisia de Muncă și Comisia de buget, pe un subiect de maximă importanță: comisiile de disciplină.
? În comisiile reunite au votat amendamente la OUG 57/2019 privind Regulamentul de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină din cadrul administrațiilor publice, subiect asupra căruia mi-am aplecat atenția încă de la începutul anului, având în vedere că acestea nu puteau fi constituite ca urmare a unei decizii de neconstituționalitate. Activitatea comisiilor de disciplină era reglementată anterior prin Hotărâre de Guvern la propunerea ANFP, însă, conform Deciziei CCR nr. 737 din 8 octombrie 2020, acestea trebuie să facă obiectul unei legi organice. Fără posibilitatea de a constitui comisii de disciplină, activitatea multor administrații publice se lovea de blocaje și probleme în analiza unor decizii și soluționarea conflictelor. Mulțumesc pentru sprijin colegului nostru Liviu Mălureanu, care ne-a pus la dispoziție proiectele de regulament puse în consultare publică în 2019 și 2020 și care au fost preluate în ceea ce va forma Anexa 7 a Codului Administrativ. Aceasta intervenție legislativă era necesară în baza deciziei de constituționalitate și urgentă pentru toate administrațiile publice.
Tot la comisia de administrație publică au fost pe ordinea de zi două proiecte de lege ce au fost amânate, respectiv:
? PLX 57/2021 pentru modificarea Legii 60/1991 privind adunările publice. Au fost prezenți reprezentanți ai societății civile și ONG-urilor care au lucrat pe acest proiect, de îmbunătățire a unei legi care am văzut că este aproape caducă, o lege făcută în contextul mineriadelor și care trebuie adaptată la contextul actual, ținând cont de cadrul drepturilor și libertăților, directivelor și recomandărilor europene, dar și de istoricul ultimilor ani. Deși e greu de crezut, legea trezește nesiguranță printre câțiva colegi parlamentari, care au arătat în cadrul dezbaterii că nu le este clar unde începe și unde se termină un protest pașnic și dacă prin flexibilizarea cadrului adunărilor publice nu se va aduce atingere drepturilor altor cetățeni. Așa cum am afirmat și în ședință, legea prevede în mod clar, expres, situațiile în care nu mai este necesară notificarea, precum și situațiile în care nu pot fi admise niciun fel de adunări publice care blochează căi de acces, fapt ce ar conduce la limitarea drepturilor altor cetățeni ce nu participă.
? PL-x 60/2021 vizează modificarea Legii nr. 46/2008 privind Codul silvic. Inițiativa a fost propusă de deputatul PNL Florin Roman, ce are punct de vedere negativ de la Consiliul legislativ și de la Guvern și pe care, în forma actuală, nu o pot gira cu un vot pozitiv. Motivele sunt următoarele: prin această propunere legislativă s-ar crea o cale destul de facilă de a scoate terenuri din fondul forestier, terenuri ce ar putea fi folosite pentru construcții, după bunul plac al proprietarilor de terenuri sau pentru mari dezvoltări imobiliare, care deja ne sufocă. Ori programul de guvernare asumat de coaliție prevede principii și chiar și alocări din PNRR pentru protejarea și creșterea fondului forestier. Din punct de vedere silvic, nu există teren atât de degradat încât să nu se poată împăduri și să necesite scoaterea din fondul forestier. De altfel, în înțelesul acestui proiect legislativ, nu sunt stabilite criteriile după care să se facă studiul prin care sa se evalueze faptul că nu este productiv silvic.
Compensarea ar urma să se facă cu terenuri care urmează să fie împădurite, proces care durează mulți ani, timp în care fondul forestier are de suferit.
