Joia, după cum știți, este și zi de audiențe. Așa că, la inițiativa Feliciei Ienculescu-Popovici, director al Asociației Greenitiative și consilier local USR PLUS în Mogoșoaia, am avut o întâlnire care a avut ca subiect programul „Școală după Școală”, cu participarea dnei Laura Greta Marin, de la organizația Human Catalyst (HC), dnei Anca Tîrcă, expert și consultant în educație, dnei Andra Berceanu, reprezentantă a unor grupuri de părinți implicați, și a deputaților USR PLUS Daniel Toda și Filip Havârneanu, membri în Comisia pentru învăţământ.
Am discutat despre ideea de la care a pornit programul „Școală după școală” (SdS), și anume aceea ca statul să asigure finanțare pentru copiii și tinerii din grupuri dezavantajate. Laura Greta Marin a subliniat că, deși s-au făcut eforturi considerabile de advocacy, programul SdS, prezent de multă vreme în Legea Educației Naționale, nu a fost finanțat corespunzător în trecut din bugetul de stat, iar programul s-a îndepărtat, de-a lungul anilor, de la scopul său.
Susțin propunerea Human Catalyst de introducere a unor indicatori, organizația elaborând o formulă de calcul care ajută la stabilirea riscului socio-educațional pentru fiecare școală din România, pentru a identifica școlile cu riscul cel mai ridicat la nivel național și a stabili ariile prioritare de intervenție. Există chiar și un precedent, din anul 2016, când Cristian Ghinea, Ministru al fondurilor europene în guvernul Dacian Cioloș, a alocat 200 de milioane de euro către școli în baza indicatorului pus la dispoziție de Human Catalyst.
Este nevoie ca acest program să fie implementat așa cum e definit chiar pe site-ul MEN: Școala după școală (ȘDȘ) este „un program complementar programului școlar obligatoriu, care oferă oportunități de învățare formală și nonformală, pentru consolidarea competențelor, învățare remedială și accelerare a învățării prin activități educative, recreative și de timp liber”. Fondurile publice alocate printr-un program SdS autentic ar trebui să vizeze echitatea și incluziunea prin educație a elevilor care provin din medii defavorizate și să fie folosite exclusiv în acest scop. În plus, pentru ca programul să aibă succes, e nevoie de o masă caldă pentru elevii care petrec mai multe ore în plus la școală.
În perioada următoare vom demara un studiu legislativ cu privire la indicatorii și criteriile folosite în alte țări cu privire la incluziune, echitate socială și programe similare SdS.
Mulțumesc organizatoarelor pentru discuție și voi reveni cu o invitație la o masa rotundă, alături de colegii deputați și senatori USR PLUS interesați de subiect și Ștefan Pălărie, președintele Comisiei pentru învăţământ, tineret şi sport din Senat.
