REPER are o identitate oficială

🟣🔵Astăzi, REPER are o identitate oficială. Acesta este doar primul pas, făcut de cei 5 fondatori – Ramona StrugariuDragoș PîslaruDacian CioloşDragoș Tudorache și Alin Mituța. Restul îi parcurgem cu voi, toți cei care credeți că pluralismul politic este binevenit, care simțiți că anumite teme sunt neadresate sau adresate incorect de actualul spectru politic, de voi toți care credeți într-o Românie europeană, reformată, deschisă.

📄Înregistrarea partidului într-o perioadă scurtă ne dă șansa mai repede să construim organizația pe care o dorim, una deschisă, participativă, incluzivă. Am demarat deja procedura de consultare și dezbatere pentru Statut, sens în care un mail de înscriere pentru acest proces a plecat deja către simpatizanții înscriși pe site, formular în care vor fi colectate și opiniile și în care este inserat ghidul consultărilor. Puteți să îmi scrieți în comentarii pe acest subiect și voi reveni zilele următoare cu mai multe detalii.

În perioada următoare construim REPER. Vă invit alături de noi pe cei care credeți în puterea colaborării participative și a unor opinii exprimate constructiv; pe cei care credeți în puterea și valoarea tinerilor, susținute prin măsuri și politici concrete inclusiv intern; pe cei care credeți în echilibrul dintre susținerea antreprenorilor, a investițiilor și a mediului privat și măsurile pentru combaterea sărăciei; pe cei care credeți că protejarea mediului nu e un moft, ci un element esențial al dezvoltări durabile și amenajării teritoriale; pe cei care considerați că drepturile tuturor minorităților etice, religioase, sexuale trebuie să fie respectate în mod egal; pe cei care respectați femeile și le vor susține spre a fi promovate.

Suntem mulți cei care gândim în direcția valorilor de mai sus. Cred de asemenea că este una din puținele șanse rămase pentru a arăta că se poate și în România. La fel cum cred cu toată tăria că nimic nu îți pica din cer și totul depinde de noi. Inclusiv de tine care citești acum mesajul. Suntem la un click distanță https://www.partidulreper.ro/fiiunreper.

#partidulreper#construim#împreună

Scrisoare deschisă REPER

Acum mult timp am primit promisiunea unei Românii educate. Am așteptat o strategie, o viziune pe termen mediu și lung asupra educației, care să țină cont de societatea civilă, de opiniile specialiștilor și a tuturor actorilor interesați. Au trecut mai bine de 7 ani de la acea promisiune și încă ne luptăm cu plagiatori, încă nu știm care este direcția și pare că se bâjbâie în întuneric.

Avem acum în consultare (și nu dezbatere) publică o Lege a educației cu erori, propuneri învechite și așa zise direcții care nu vizează nicio reformă reală, profundă, care să ne pregătească mai bine copiii pentru viitor. Este inadmisibil ca legile puse în dezbatere să arate astfel după 7 ani de caznă.

Partidul REPER îi cere președintelui Klaus Iohannis, printr-o scrisoare deschisă, să acționeze concret în cazul legilor educației anunțate de ministrul Sorin Cîmpeanu şi lansează un apel deschis către societatea civilă, profesori şi experți în educație să se alăture acestui demers.

Cerem președintelui Klaus Iohannis să cheme specialiștii cu care a pornit la drum în proiectul România Educată, şi alții care s-au alăturat pe parcurs, din nou la masa dialogului.

Partidul Reper va organiza consultări, va analiza propunerile cu specialiști în educație și apoi va depune amendamente în Parlament la pachetul de legi ale educației. Lucrurile nu pot rămâne astfel…

Mai multe detalii aici: https://www.facebook.com/partidulREPER/posts/135502039170888 

Lucrările de reabilitare a drumurilor NU trebuie să genereze poluare!

De câteva luni, drumul județean DJ 100 Otopeni – Tunari se află într-un proces de reabilitare, care, deși binevenit, are un mod de execuție și de programare a lucrărilor defectuos și a ajuns să afecteze serios viața cetățenilor din zonă. S-a dispus decopertarea integrală a unei porțiuni mari de drum, fără să fie realizată o asfaltare treptată, și extinderea în același timp a lucrărilor de execuție a trotuarului, ceea ce a generat o cantitate excesivă de praf și a dus la îngreunarea circulației.

M-au contactat foarte mulți cetățeni din zona Tunari-Ilfov care resimt puternic această poluare, unii dintre ei sesizând și autoritățile competente cu privire la această situație. Locuitorii din imediata vecinătate a drumului sunt invadați de praf când încearcă să deschidă geamul pentru a aerisi, nu își mai pot lăsa copiii pe afară cu bicicleta de frica aerului pe care aceștia îl inhalează, iar vegetația este complet distrusă. O lucrare simplă s-a transformat într-un chin pentru cetățenii care au nenorocul de a locui în apropiere.

Atrag atenția că expunerea prelungită la praful din construcții nu reprezintă doar un disconfort, ci o problemă de sănătate publică!

Consiliul Judetean Ilfov, Garda de Mediu Ilfov, câte sesizări ați primit de la cetățeni? Ce măsuri ați dispus? Am transmis, ca urmare a solicitărilor venite de la voi, sesizări către aceste instituții, prin care am solicitat informații, efectuarea unor verificări și urgentarea lucrărilor. Le găsiți în primele comentarii și vă voi ține la curent cu privire la răspunsurile pe care le primesc. Întrucât parlamentarii nu au capacitate executivă, ajutorul vostru al locuitorilor, prin sesizări repetate, contează în astfel de situații deoarece autoritățile locale devin mai conștiente de ce se întâmplă pe teren. Dacă locuiți în zonă, vă încurajez să transmiteți, la rândul vostru, sesizări către Garda de Mediu Ilfov și solicitări de urgentare către Consiliul Județean Ilfov. Vă invit să lăsați în comentarii poze sau date despre sesizările pe care le-ați transmis, pentru a putea monitoriza situația în perioada următoare.

Aderarea Finlandei și Suediei la NATO

Astăzi este convocat Parlamentul României pentru a vota aderarea Finlandei și Suediei la NATO, două țări ce au decis să renunțe la neutralitate în contextul agresiunii nejustificate a Rusiei asupra Ucrainei și a amenințării constante asupra securității europene. Un număr de 14 state membre NATO au ratificat deja, prin votul parlamentelor naționale, protocoalele de aderare semnate pe 5 iulie 2022 la Bruxelles.

Împreună suntem mai puternici, fără îndoială. Prin acest vot, contribuim la o mai mare securitate a spațiului euroatlantic. România are deja 18 ani de când este membră NATO și datorită acestui fapt ne simțim cu toții mai în siguranță atunci când privim spre est și vedem cum suveranitatea unui stat este călcată în picioare, cum oameni ca noi sunt uciși și orașe întregi sunt distruse.

Ironic cum un război pornit de Putin ca un avertisment împotriva presupusei intenții a NATO de a se extinde spre est a determinat Finlanda și Suedia să solicite aderarea la Alianță, în ciuda lungii istorie de neutralitate. Și, în plus, a dus și la acordarea statutului oficial de țări candidate la integrarea în UE Ucrainei și Republicii Moldova.

Semnarea protocoalelor de aderare este un nou semnal de coalizare, de unitate cu Occidentul și un pas pentru consolidarea apărării în estul Alianței.

#consolidare#securitate

Afirmații Buhnici

Afirmațiile lui Buhnici mi-au amintit de acest selfie, trimis soțului meu, în timp ce mă pregăteam cu fiica mea de concediu. Eu am 42, ea 12. Eu am celulită și ea începe să devină conștientă de corpul ei, dar să dezvolte și unele complexe. Trăiesc însă în ceea ce zic eu că este normalitate, cu un partener care apreciază ce gândesc și îmi este alături și când am celulită; cu un bărbat care nu consideră că „aspectul de minoră” este o referință pentru sexualitate sau un etalon pentru femeie. Nu știu influencerii cum își cresc fetele, dar eu vreau sa îi transmit copilului meu că valoarea ei nu este definită de modul în care arată. Vreau să îi transmit că nu este un obiect și nu există pentru a satisface privirea bărbaților.

Din păcate, în interviul acordat, dl Buhnici transmite cu lejeritate faptul că plaja este un fel de iarmaroc unde fetele vin să se expună pentru a fi privite de el și alții ca el. Apoi, prezentarea propriei soții ca pe un bun proprietate personală, care este rotit în fața camerei pentru un „review”, este de-a dreptul grotescă. Femeile nu sunt proprietatea nimănui, nu sunt obiecte sexuale și nici nu se definesc pe sine în funcție de etichetele pe care i le aplică un bărbat sau altul.

Ce este greșit în toată povestea asta?

❌ NU ESTE ÎN REGULĂ să setăm niște etaloane de frumusețe care să ne facă să ne simțim nedemni de a ne expune în societate dacă nu le îndeplinim.

❌ NU ESTE ÎN REGULĂ să obiectificăm femeia și să o reducem la forme sexuale.

❌ NU ESTE ÎN REGULĂ să transmiți ideea că „a avea” o „minoră” este apogeul virilității și masculinității. Așa ceva nu poate fi spus nici măcar în glumă, când realitatea din România este că avem record de mame minore și abuzuri sexuale în rândul tinerilor.

Ce este cel mai important din toată povestea este că autorul acestei povești este un jurnalist care trebuie să aibă proprietatea termenilor și să înțeleagă mai bine decât un om obișnuit impactul cuvintelor pe care le scoate pe gură și responsabilitatea pe care o are în formarea de percepții și mentalități!

Dl Buhnici a dat-o și mai rău în bară azi în încercarea de a justifica declarațiile elucubrante, susținând că au fost făcute pe fondul îngrijorării pentru fenomenul obezității. Cu toate acestea, nu l-am auzit în interviu să menționeze nimic despre nasturii care stau să explodeze de sub cămășile participanților masculini la festivalurile de pe litoral și nici un cuvințel despre cum stau ascunși pectoralii bărbaților de pe plajă sub straturi generoase de grăsime. Sau doar populația feminină este afectată de fenomenul obezității?

Într-o țară care se confruntă cu o subraportare a fenomenului de abuz sexual tocmai pentru că anumite comportamente deplasate și deviante sunt tolerate și normalizate prin luarea în derâdere, în care o treime dintre femei au fost hărțuite sexual, iar 40% dintre ele susțin că au fost martore la astfel de scene, și în care în 2021 peste 50% dintre adolescenți s-au confruntat cu stări de anxietate care au ajuns chiar la tentative de suicid și au și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional, tot ce mai lipsește sunt așa ziși influenceri care prin ideile pe care le prezintă în spațiul public nu fac decât să legitimeze idei și comportamente care ar trebui descurajate. CNCD ar trebui să urmărească și să ia poziție față de astfel de derapaje.

Legea locuințelor sociale pentru victimele violenței domestice a fost promulgată – recomandări pentru implementare

Victimele violenței domestice pot fi beneficiare ale locuințelor de necesitate și locuințelor sociale, ca urmare a acestei legi. Cei care urmăriți pagina mea știți deja detalii despre acest proiect pe care l-am inițiat alături de deputata Oana Țoiu, de unde a pornit ideea, cine ne-a sprijinit și tot parcursul de dezbatere și adoptare, astfel încât nu o să mai reiau toate aceste date. Vă las în comentarii link către lege și ultimul comunicat de presă pe această temă.

Vă propun însă să facem un pas mai departe, spre ce presupune implementarea legii, deoarece uneori se adoptă legi extrem de necesare care fie nu sunt implementate, fie sunt transpuse necorespunzător în practică. Alteori există unele omisiuni în lege care duc la impedimente în aplicare și am observat că deseori circuitul dintre legiuitor – Parlament, autoritate centrală executivă – Minister și autoritatea locală este întrerupt.

Sunt realistă, legea aceasta nu rezolvă problema violenței domestice, așa cum de altfel nicio lege nu rezolvă peste noapte probleme ale societății. Însă aduce un sprijin suplimentar pentru victime, care trebuie să cunoască drepturile pe care le au și faptul că se pot adresa autorităților locale în caz de nevoie. Însă pentru ca acest mic sprijin să funcționeze, autoritățile locale, împreună cu cele centrale și cu ONG-uri, trebuie să rămână conectate și mai ales să lucreze proactiv.

Așadar, cum consider că ar trebui să se procedeze mai departe, în practică, cu această lege?

Acțiuni imediate ca urmare a promulgării legii:
✍️ Autoritățile locale trebuie să actualizeze Regulamentul de alocare a locuințelor sociale pentru a include și victimele violenței domestice în categoria beneficiarilor și totodată să reconsidere criteriile de alocare și prioritizare, în funcție de ultimele modificări, dar și de realitatea de pe teren și fondul locativ de care dispun.

📌 Autoritățile locale trebuie să inventarieze la zi situația fondului locativ și să publice pe site numărul de locuințe sociale pe care le au la dispoziție.

Acțiuni proactive, pe termen mediu și lung:
🗣 Încurajez autoritățile locale să se adreseze ONG-urilor locale care se ocupă de victimele violenței domestice, pentru a se conecta împreună cu acestea la nevoi și la configurarea celor mai bune criterii și proceduri. Împreună pot asigura informări periodice și campanii de conștientizare prin care aceste informații să ajungă acolo unde este nevoie. Suport în acest demers pot oferi și Agentia Nationala pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati – ANESMinisterul Familiei, Tineretului şi Egalității de Șanse.

👥AMR – Asociaţia Municipiilor din România, AOR – Asociatia Oraselor din Romania și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei sunt actori ce pot sprijini acest proces, prin transmiterea de adrese de informare primăriilor și invitându-i să transmită opinii cu privire la dificultăți în implementare, dar și situații de succes, ce pot fi preluate ca modele de bună practică.

Rămân aproape de autoritățile executive și de organizațiile neguvernamentale pentru a primi sugestii și pentru participare la proiectele derulate. Legislativul, executivul și mediul neguvernamental au nevoie de o mai bună conectare. 

Domeniul Știrbey din Buftea a ajuns pe mâna unei apropiate a familiei Voiculescu

În ciuda faptului că Ilfovul, județul care înconjoară capitala României, are nenumărate obiective care ar putea fi exploatate, sunt ani de zile de când autoritățile județene, locale și naționale se pare că aleg să ignore potențialul turistic cultural-istoric pe care îl are județul Ilfov.

Cea mai recentă (in)acțiune în acest sens are ca „victimă” o parte din domeniul Știrbey, împreună cu Palatul Stirbey, obiectiv situat în Buftea, la doar 20 de km de București. După ce a fost cumpărat în 2007 de la moștenitori de o societate care a dat faliment între timp, domeniul a fost scos la vânzare de un lichidator. Iar Ministerul Culturii, Consiliul Local Buftea și Consiliul Județean Ilfov, care aveau drept de preempțiune în această situație, fiind vorba de o clădire istorică, au refuzat pe rând să îl cumpere, din lipsă de bani, capacitate de administrare sau… indiferență. Sau poate incapacitatea de a înțelege valoarea inestimabilă pe care un astfel de obiectiv o poate avea pentru dezvoltarea județului și nu numai?

Lucian Romașcanu, ministrul Culturii, motivează că fiind inclus deja în circuitul privat de organizare de evenimente s-a considerat că se poate continua tot așa și că banii ar fi fost necesari pentru achiziția altor obiective din București. Drept rezultat, domeniul a fost vândut pentru puțin peste 8 milioane de euro unei firme controlată de o persoană apropiată de familia lui Dan Voiculescu. Iată cum un monument de importanță națională ajunge la o firmă apropiată de un cerc de personaje cu un istoric bogat de fraude și prejudicii create chiar statului român.

Domeniul include, printre altele, Palatul Știrbey, Capela domnească pictată în anul 1890 de Gheorghe Tătărescu, Sala multifuncțională Regina Maria, Palatul mic, un castel de apă construit în anul 1920 după proiectul lui Anghel Saligny, două debarcadere, terase, teren de volei și tenis și un teren de 24 de hectare cu arbori seculari. Din păcate însă, strategiile de dezvoltare, care au și componentă turistic-culturală, rămân doar promisiuni frumos așternute pe hârtie, iar de Anghel Saligny autoritățile își amintesc doar pentru proiecte de sifonare a banilor publici către firme de casă.

Statul român ratează șansă după șansă de a păstra și valorifica clădiri de patrimoniu, opere de artă și obiective istorice și culturale și nu pare să înțeleagă că pe lângă valoarea lor cultural-istorică se adaugă o valoare economică semnificativă. Din acest considerent voi formula o întrebare prin biroul meu parlamentar către Ministerul Culturii și Consiliul Județean Ilfov prin care voi solicita mai multe informații cu privire la această vânzare. Voi reveni cu informații imediat ce le primesc.

Raport de adoptare în unanimitate de la Comisia Juridică

Am susținut ieri în cadrul Comisiei juridice din Camera Deputaților proiectul cu privire la locuințele sociale și de necesitate pentru victimele violenței domestice inițiat alături de Oana Țoiu. Mă bucur să vă anunț că a primit și în cadrul acestei comisii un raport de adoptare în unanimitate și urmează să fie inclus pe ordinea de zi a plenului pentru dezbatere și vot.

Vrem să oferim sprijin acestor femei. Pentru a avea curajul de a porni pe un drum nou, fără abuzuri, victimele au nevoie de un loc care să le ofere stabilitate. Putem oferi soluţii suplimentare alternative pentru a facilita accesul la locuire pe termen scurt și lung, iar administraţiile ce deţin locuinţe în fondul locativ vin astfel în sprijinul victimelor. Acest pas poate însemna începutul unei vieți independente pentru multe femei.

Proiectul privind locuințele sociale și de necesitate pentru victimele violenței domestice a fost adoptat

Proiectul privind locuințele sociale și de necesitate pentru victimele violenței domestice inițiat alături de Oana Țoiu a fost adoptat în plen cu 251 de voturi pentru din 256 de colegi prezenți și merge spre promulgare.

Astăzi, prin această lege, oferim o șansă în plus pentru refacerea unor vieți! Un pas pentru sprijinirea victimelor violenței domestice către o viață independentă.

Mulțumesc pentru colaborare tuturor colegilor deputați și Ministerului Dezvoltării.

Corectăm deficiențele din legea 165/2013

După mai bine de 7 decenii de la naționalizarea proprietăților de către statul comunist, încă mai sunt persoane care așteaptă repararea prejudiciilor. Pentru o parte dintre aceste persoane, și anume cele pentru care restituirea se face în echivalent, așteptarea nu este doar lungă, ci are mai multe proceduri și impedimente. Decizia de compensare pentru acordarea restituirilor în echivalent nu este suficientă. Persoanele îndreptățite sunt obligate să facă încă un demers, respectiv o cerere de valorificare ce trebuie formulată în termen de 3 ani de la emiterea deciziei de compensare. Apare însă o problemă! Momentul emiterii deciziei este necunoscut de către beneficiar, care se vede astfel pus în situația de a face permanent verificări a unor informații la care nu are acces.

Împreună cu colegul meu, deputatul Alin Prunean, am inițiat un proiect de lege pentru a remedia această situație, iar termenul de 3 ani se va calcula din momentul în care decizia este comunicată persoanelor prejudiciate.

Acest proiect de lege nu face decât să aducă un dram de normalitate, prin punerea în aplicare a principiilor constituționale și a celor prevăzute de CEDO și sprijinirea beneficiarilor pentru valorificarea drepturilor câștigate.

Nu trebuie să uităm că România a fost condamnată în 2010 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului din cauza sistemului ineficient de restituire a proprietăților preluate în mod abuziv de către regimul comunist. Trei ani mai târziu, statul Român a aprobat și pus în aplicare Legea nr. 165/2013, care urma să pună în acord deciziile CEDO și să instituie un regim eficient și funcțional prin care proprietățile preluate abuziv de statul comunist să reintre în posesia proprietarilor de drept. În cei 9 ani scurși de la adoptarea legii, s-a constatat însă că această lege are multe lacune de ordin practic și constituțional, fiind subiectul a două decizii de neconstituționalitate.

Reparăm astăzi una din aceste deficiențe.