În timp ce activitatea mea s-a desfășurat cu aceleași ședințe și întâlniri, am făcut o pauză comunicațională, utilă din când în când, ca un fel de respiro care să permită privirea din mai multe unghiuri, înțelegerea și temporizarea unor reacții. În acest context și al ultimelor evenimente cu bugete prin primării, vă las câteva idei pe scurt:
Coaliția națională, care ar trebui să se transmită în colaborare și la nivel local, nu înseamnă să spui „da” la orice, o aliniere cu ochii închiși, no matter what. O coaliție reprezintă unirea unor programe comune de guvernare sub umbrela unor principii de colaborare.
Unde se încalcă programe convenite și principii, se semnalează. Un semnal tras nu înseamnă opoziție gratuită, blocaj de activitate, ci fix responsabilitatea de a face altfel de politică, de a nu mai ascunde sub preș, de a închide ochii ca să ne fie bine, să nu ne fie rău.
Cam asta e și cu situațiile semnalate în țară:
La București, un principiu de transparență nu a fost respectat, respectiv prezentarea notelor de fundamentare a bugetului. În nicio formă de colaborare nu este acceptabil un răspuns scris prin care un director refuză să prezinte informații esențiale viceprimarului pentru că … nu îl lasă primarul. Veniturile sunt supradimensionate cu 2 miliarde, nu se știe de unde, aducând bugetul ca în epoca dnei Firea, deși, în campania electorală, Nicușor Dan spunea: „7 miliarde au fost estimate nerealist în 2019, 7 miliarde nerealist în 2020, când se știa că veniturile sunt de 4 miliarde”.
Consilierii USR PLUS v-au chemat la vot, după acea campanie, crezând în niște principii. Tot ei au decis să nu voteze ieri acel buget, trimițând însă solicitări partenerilor de a discuta și găsi soluții.
La Iași sunt două personaje cheie în administrația publică locală cu probleme de natură penală, la primărie se fac perecheziții, contractele nu sunt publicate de ani de zile și primarul refuză să diminueze sume nejustificate cu personalul in favoarea investițiilor cerute pentru școli.
Și prin mica circumscripție Ilfov, primarul din Mogoșoaia, în loc să discute bugetul precum un vector de imagine al administrației locale, a ales să facă bullying și să utilizeze apelative pe care le auzi probabil pe la colțurile stadioanelor.
Lucrurile nu pot să curgă deodată precum o mașinărie bine unsă, lucrurile nu se schimbă de azi pe mâine. It takes time. Între timp, când ajung pe la voi știri, nu uitați de unde am plecat, unde ne dorim să ajungem și cum putem face asta.
