Bolile asociate poluării omoară de 15 ori mai mulţi români decât accidentele rutiere.
Acest aspect a fost studiat şi în contextul epidemiei SARS-CoV-2, descoperind că incidenţa cazurilor de Covid este mai ridicată în zonele unde nivelul de poluare este ridicat.
În țara noastră, costul social asociat cu problemele legate de poluare, calculat pe cap de locuitor/an, este cel mai mare din UE, atât la nivel național, în valoare de 1810 euro, cât și la nivel de oraș, recordul fiind deținut de București, în valoare de 3004 euro/cap de locuitor.
România a fost condamnată în 2020 de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru depășirea limitelor privind poluarea aerului cu pulberi în suspensie, PM10, în București, iar o altă procedură de infringement este în derulare pe tema depășirilor înregistrate la dioxidul de azot.
Pe parcursul a 5 luni, am desfășurat un amplu proces de documentare și de consultare, astfel participând la întâlniri cu diverse instituții, în special ANPM, specialiști cu expertiză în domeniul calității aerului și cu multiple organizații non-guvernamentale cu activitate corelată domeniului.
Oana-Alexandra Cambera, Deputată REPER de Ilfov
Ioan-Dragoș Popescu, Senator REPER de Dâmbovița
Inițiativa a fost semnată de încă alți 68 de senatori și deputați.
Stadiul propunerii legislative
Propunerea legislativă
a primit 4
avize favorabile.
„Legislația română care reglementează calitatea aerului înconjurător este incompletă și neactualizată, iar la nivelul Reţelei Naţionale pentru Monitorizarea Calităţii Aerului (RNMCA) există o serie lungă de probleme, precum puncte insuficiente de măsurare, echipamente vechi şi calibrate defectuos, problema informării ineficientă a cetăţenilor și multe altele. Actualizarea legii se poate face prin introducerea de noi definiții ale poluanților, de rețele de senzori pentru monitorizare, asigurarea accesul la date deschise din RNMCA, extinderea competențelor Gărzii Naționale de Mediu în acest domeniu, crearea unui nou organism pentru gestionarea și monitorizarea calității aerului, care să promoveaze deciziile incluzive, cu participarea mediului academic și a societății civile și multe alte soluții privind calitatea aerului înconjurător.”, a declarat Oana Cambera, inițiatoarea proiectului.