Drepturile comunității LGBTQ = drepturile omului

Am fost ieri, alături de colegul meu @Andrei Lupu, la o dezbatere organizată de Asociația Accept și Politică la Minut pentru comunitatea LGBTQ+ pe tema alegerilor europarlamentare. Înainte de această dezbatere am fost însă, în Parlament, în singura zi de plen a acestei săptămânii, unde am purtat însemnele comunității pentru a reafirma asumarea pe care o are @Partidul REPER de a susține drepturile omului, fără discriminare pe baza de orientare sexuală, religie, etnie și pentru a trage din nou, un semnal de alarmă, cu privire la neîndeplinirea de către România a drepturilor omului la viață privată, astfel cum s-a statuat în Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 2023. Conform datelor publicate de ILGA-Europe, România se află pe locul 26 din 27 de țări ale Uniunii Europene la capitolul respectarea vieții persoanelor LGBTI.

Susținerea comunității LGBTQ+ este un demers pentru incluziune, pentru respectarea vieții private și de familie, drepturi ale omului pentru care un stat de drept trebuie să creeze cadrul legal de exercitare pentru toate persoanele.

Suntem consecvenți cu acest deziderat pe plan intern în politicile noastre publice, naționale și europene iar semnarea Angajamentul ‘Come out 4 Europe’ publicat de ILGA-Europe, de către candidații REPER, a reprezentat doar o reafirmare a poziției @partidului reper. Din cei 10 semnatari, 8 sunt de la REPER. Niciun candidat de la PSD, PNL, UDMR, USR, FD, PMP nu a semnat angajamentul.

Demersurile noastre anterioare au constat în includerea susținerii pentru parteneriatul civil în Manifestul partidului, votarea în Parlamentul European a rezoluțiilor ce privesc drepturile comunității LGBTQ+, declarații politice și sesizări la CNCD, participare la dezbateri și întâlnire inclusiv la Avocatul Poporului dar și susținerea introducerii pe ordinea de zi a comisiilor din Camera Deputaților a unui proiect de lege pentru parteneriat civil și transpunerea Decizie CEDO. Reamintesc cititorilor, din 27 de state membre, doar 5 nu au reglementat parteneriatul civil, printre care se numără și România.

Consecvența și apărarea drepturilor omului, fără diferențe și prejudecăți, este un semn de responsabilitate pentru un politician. Este un aspect ce ține de principii pentru mine și mai puțin de progresism. Dacă azi am permite discriminare, marginalizare, refuz de recunoaștere a unor drepturi civile în baza orientării sexuale, am lăsa ușa deschisă pentru ca în viitor să se producă alte judecăți în funcție de orientarea religioasă, de rasă, de etnie. Pasul de la normalitatea unui stat de drept la extremism este unul foarte fragil.

Cod unic de indentificare: 41240013

Trimite prietenilor

Citește și alte articole