Set de măsuri care va îmbunătăți calitatea aerului
Acest proiect, inițiat alături de colegul meu Dragoș Popescu, include măsuri importante pentru reducerea poluării atmosferice în orașe. Inițiativa propune crearea unui Sistem Național pentru Calitatea Aerului, care să asigure o monitorizare reală și eficientă a calității aerului, dar și transparența deciziilor și acces liber al oricărui factor interesat la datele din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului.
-Definirea și identificarea poluanților atmosferici pentru care nu exista standarde;
-Introducerea definiţiei Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului;
-Introducerea senzorilor pentru măsurări informative;
-Recomandare de introducere a monitorizării PM 1.0;
-Crearea Sistemului Naţional pentru Calitatea Aerului (SNCA), în vederea constituirii unui sistem transparent şi incluziv de luare a deciziilor;
-Asigurarea accesului la date deschise din RNMCA prin punerea acestora la dispoziţia publicului;
-Responsabilităţi crescute pentru primăriile oraşelor în privinţa informării cetăţenilor;
-Introduce atribuţii privind măsurarea calităţii aerului de către Garda Naţională de Mediu în cazul unor intervenţii pe teren;
-Introducerea unei obligaţii, în sarcina titularilor de activitate, de a transmite Gărzii Naţionale de Mediu rezultatele monitorizărilor în timp real, precum şi de a posta pe site-urile proprii valorile monitorizării;
-Introducerea Anexei 8, unde sunt prevăzute criteriile privind instalarea şi utilizarea senzorilor pentru măsurări informative de calitatea aerului, obiective de calitate
După ce a fost adoptat de Senat în aprilie 2022, proiectul se află în dezbatere la comisiile Camerei Deputaților, având deja 4 avize favorabile și așteptând raportul Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic.
Legislația română care reglementează calitatea aerului înconjurător este incompletă și neactualizată, iar la nivelul Reţelei Naţionale pentru Monitorizarea Calităţii Aerului (RNMCA) există o serie lungă de probleme, precum puncte insuficiente de măsurare, echipamente vechi şi calibrate defectuos, problema informării ineficientă a cetăţenilor și multe altele. Actualizarea legii se poate face prin introducerea de noi definiții ale poluanților, de rețele de senzori pentru monitorizare, asigurarea accesul la date deschise din RNMCA, extinderea competențelor Gărzii Naționale de Mediu în acest domeniu, crearea unui nou organism pentru gestionarea și monitorizarea calității aerului, care să promoveaze deciziile incluzive, cu participarea mediului academic și a societății civile și multe alte soluții privind calitatea aerului înconjurător.
Propunerea legislativă vine în contextul în care 29.000 de români mor anual prematur din cauze asociate poluării. Până acum, măsurile pentru reducerea poluării luate de ţara noastră au fost ineficiente, motiv pentru care România a fost condamnată în 2020 de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru depăşirea limitelor pentru PM10 în Bucureşti, iar o altă procedură de infringement este în derulare pe tema depăşirilor înregistrate pentru dioxidul de azot. România are deschise mai multe proceduri de infringement pe tema calităţii aerului şi a poluării.
În țara noastră, costul social asociat cu problemele legate de poluare, calculat pe cap de locuitor/an, este cel mai mare din UE, în valoare de 1810 euro. La nivel de orașe europene, recordul este deținut de București, mai exact în valoare de 3004 euro/cap de locuitor. Asta înseamnă că românii suferă cel mai mult dintre europeni, atât din punct de vedere al sănătății, cât și financiar.
Propunerea este de interes pentru toți cetățenii României, întrucât prevede soluții pentru problemele cu care ne confruntăm toți referitor la calitatea aerului, la lipsa unor date oficiale și de încredere sau la lipsa transparenței despre situația reală și deciziile luate.
–
