Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.46/2008 privind Codul Silvic (PL-x nr. 472/2023)
Este un pas important în demersul meu de a îmbunătăți calitatea vieții pentru locuitorii din această regiune, pe care mi l-am asumat când am intrat în politică și la care am construit alături de societatea civilă în ultimii doi ani. Proiectul reprezintă un reper în misiunea clară de a îmbunătăţi calitatea vieţii locuitorilor din regiunea Bucureşti-Ilfov, care este afectată major din cauza poluării.
Prin proiectul de lege, în pădurile din Ilfov vor fi permise doar tăieri pentru eliminarea arborilor care creează o stare de pericol sau în scopul de ajutorare a reconstrucţiei ecologice, în anumite cazuri strict stipulate.
sancţiuni pentru tăierile care nu se încadrează în categoriile permise cu limite de pedeapsă între 2 şi 7 ani, urmând ca şi tentativa să constituie o incriminare.- Cazierul de mediu este organizat pentru persoanele juridice, cât şi pentru unităţi administrativ-teritoriale, care au săvârşit fapte sancţionate contravenţional sau penal de legile privind protecţia mediului, gestionarea deşeurilor, calitatea aerului, emisiile industriale, substanţele chimice periculoase, zgomotul ambiant, biodiversitatea şi biosecuritatea, precum şi cele care privesc disciplina privind protecţia mediului.
Propunerea legislativă a fost adoptată în plenul Senatului, prima cameră sesizată și a primit aviz favorabil cu unanimitate de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaților.
„Trebuie să tratăm integrat problemele de poluare cu care se confruntă regiunea Bucureşti Ilfov. Bucureştiul s-a extins urbanistic, iar judeţul Ilfov are cea mai mare creştere demografică din România, însă în tot acest timp zona metropolitană Bucureşti Ilfov a ajuns să aibă cea mai proastă calitate a aerului şi cel mai mare deficit de vegetaţie, iar spaţiul verde pe cap de locuitor este mult sub minimul european. Ne confruntăm cu o poluare fără precedent şi este cazul să depunem minimul efort pentru a proteja o resursă inestimabilă pe care o avem. Pădurile din jurul aglomerărilor urbane reprezintă adevăraţii plămâni pentru milioane de români ce locuiesc în zona metropolitană. Stă în puterea noastră, a tuturor, să ne asigurăm că aceste păduri rămân sursă de oxigen”.
Bucureștiul este în top 3 al celor mai poluate capitale din Uniunea Europeană, înregistrând și cele mai mari pierderi bugetare asociate cu tratarea bolilor cauzate sau înrăutățite de poluarea aerului, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde de euro.
Conform aplicației Inspectorul Pădurilor, în ultimele 12 luni, în Ilfov au fost tăiați peste jumătate de milion de arbori, mai exact 581 287, în peste 700 de lucrări silvice autorizate. Și aceștia reprezintă doar tăierile legale.
Cu 16% suprafață împădurită, Ilfovul este considerat, conform Codului Silvic, “zonă cu deficit de vegetație forestieră”, fiind sub limita de 30% prevăzută de Strategia Forestieră Națională 2018-2027.
Conform Raportului privind starea mediului pe anul 2022, numărul de arbori pe cap de locuitor în București este de 0.88, cu mult sub recomandarea Uniunii Europene de 3 arbori pe cap de locuitor.
Doar tăierile legale însumează anual echivalentul a 5000 de camioane cu lemne, o cantitate semnificativă date fiind puținele corpuri de pădure rămase în județ.
Legislații care să protejeze zonele verzi din jurul marilor aglomerări urbane există deja în majoritatea țărilor UE, sub diferite încadrări, cum ar fi păduri periurbane, recreative (Austria, Lituania), de protecție (Polonia), perdele forestiere, păduri de agrement (Germania). Astfel, sub diverse forme, cele mai multe țări europene recunosc statutul și rolul special al pădurilor dimprejurul orașelor. Le asigură o protecție sporită, în acord cu amenințările care vizează această categorie forestieră. Dincolo de beneficiile sociale și economice pentru comunitate, ele contribuie și la facilitarea unei planificări urbanistice sustenabile, stopând astfel dezvoltarea imobiliară necontrolată.
Conceptul de centură verde este și el deja utilizat pe scară largă în multe părți ale lumii.Copenhagen Green Wedges (Danemarca), London Metropolitan Green Belt (Marea Britanie, unde aproape toate orașele mari au prevăzute astfel de zone verzi), Melbourne’s Green Wedges (Australia), San Francisco Bay Area Greenbelt (SUA) și São Paulo City Green Belt Biosphere Reserve (Brazilia) sunt doar câteva exemple.
Existența unei infrastructuri integrate prin crearea unui Registru electronic național de mediu va oferi o imagine reală a dinamicii conduitei subiecților de drept în ceea ce privește respectarea mediului.
Implicațiile implementării cazierului se vor reflecta și în domeniul asigurărilor de mediu, întrucât prin punerea la dispoziție a istoricului conduitei de mediu se vor putea calcula primele de asigurare în baza informațiile din acest mecanism.
Proiectul vizează sănătatea fiecărui locuitor din București și Ilfov, întrucât pădurile care sunt tăiate acum reprezintă o resursă nepreţuită pentru aerul pe care îl respirăm.
–
