Digitalizare pentru protecția mediului și a pădurilor

🔎Știu că unele inițiative legislative de transparentizare pe care le-am depus în această sesiune legislativă, așa cum este și cea care ține de transparentizarea amenajamentelor silvice și considerarea acestora drept date publice, au deranjat și nu sunt văzute cu ochi buni de anumite persoane. Dar Estonia mi-a demonstrat că transparența este benefică și în acest domeniu, oprește ilegalitățile făcute sub protecția lipsei datelor și aduce beneficii pe termen lung. Digitalizarea și accesul la date se aplică inclusiv politicilor și acțiunilor forestiere.

🌳 Ce credeți? În Estonia există o platformă unde se află stocate toate datele despre pădurile din această țară, cu detalii referitor la suprafețe, specii, în ce condiții cresc, ce vârstă și ce înălțime au arborii, ce tăieri se fac, planurile de management, ariile protejate, parcurile nationale: https://www.industry62.com/case…/2020/6/30/forest-registerhttps://infoleht.keskkonnainfo.ee/default.aspx…

😲 Dar stați, asta nu este totul! Orice cetățean se poate loga cu ID card-ul pe platforma națională de servicii, pentru a verifica online dacă o tăiere este legală sau nu, cât se poate tăia și pe ce perioadă.

Nu, nu vă imaginați că estonienii sunt niște ONG-iști, necunoscători ori distrugători ai unor sectoare ale economiei, așa cum sunt acuzați adeseori cei ce vor transparență. Estonia este o țară în care producția de masă lemnoasă este un segment esențial al economiei, asigurând aproximativ 10% din PIB. Și da, au avut și ei parte de proteste și acuzații.

Cu toate acestea digitalizarea, transparentizarea, consultarea și accesul la date forestiere este garantat și 100% operabil. În același timp, deși este menținută și politica de producție de masă lemnoasă, există o preocupare constantă pentru biodiversitate și scopul social și recreativ al pădurilor, ceea ce a condus la 3100 km de trasee recreativ sportive prin păduri. Iar în ultimii 100 de ani suprafața împădurită a Estoniei a crescut de la 30% la aproape 50%.

Se poate dacă vrem!

Transparentizarea în domeniul fondului forestier – încă un deziderat

Săptămâna aceasta a început în forță cu ședință de plen, ședință de grup și ora Guvernului. În plus, am încercat să profit de fiecare clipă liberă pe care am avut-o pe parcursul zilei pentru a lucra, alături de Diana Buzoianu, membră a Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic a Camerei Deputaților, la un proiect de lege privind transparentizarea în domeniul fondului forestier. Vrem să știm ce, unde și de ce se taie, vrem transparență deplină pentru a opri orice potențiale abuzuri făcute la umbra unor prevederi legale neclare sau prea permisive.

Dacă vă aduceți aminte, pe 11 februarie am solicitat clarificări de la Garda Forestieră și Romsilva cu privire la situația pădurilor și defrișărilor din zona București (detalii 👉http://bit.ly/ÎntrebăriGF_Romsilva). Din păcate am primit un raspuns fragmentat, cu informații incomplete. E clar deci că avem nevoie de mai multă transparență în domeniu și depunem toate eforturile să o obținem.

#staytuned

Manifest pentru protejarea pădurilor periurbane

În calitate de deputată în circumscripția Ilfov, împreună cu Diana Buzoianu, deputată în circumscripția București, în urma întâlnirilor și dezbaterilor pe care le-am organizat cu reprezentanți ai ONG-urilor și asociațiilor care luptă de ani de zile contra tăierilor din pădurile periurbane și distrugerii rezervațiilor naturale și ariilor naturale protejate, precum și cu alți factori de decizie, am elaborat un Manifest pentru Protejarea Pădurilor Periurbane. 

Stă în puterea noastră, a tuturor, să ne asigurăm că pădurile periurbane rămân sursă de oxigen, nu de lemne de foc. Dacă este ceva ce banii nu pot cumpăra, acel ceva este sănătatea, iar pădurile care sunt tăiate acum sunt o resursă neprețuită, în special pentru marile orașe, pentru că reușesc, mai bine decât orice alte măsuri, să curețe aerul pe care îl respirăm. 

 Diana Buzoianu: „Aceste păduri din jurul aglomerărilor urbane (inclusiv București) reprezintă adevărații plămâni pentru milioane de români ce locuiesc în zona metropolitană, zona cu cea mai mare creștere a populației din România din ultimii 10 ani. Toți decidenții trebuie să înțeleagă faptul că tăierea pădurilor din jurul marilor aglomerări urbane înseamnă practic punerea în pericol a sănătății noastre, a tuturor.”

Manifestul vine ca un apel de conștientizare a acestei probleme majore și, în același timp, a oportunității pe care o avem să salvăm ce a mai rămas de salvat din pădurile periurbane, în general, și din pădurile din jurul Bucureștiului și din Ilfov, în special. În acest sens, eu și Diana ne manifestăm disponibilitatea de a organiza o masă rotundă pentru a găsi, împreună cu reprezentanți ai Ministerului Mediului, organizațiilor neguvernamentale, reprezentanți ai Romsilva și ANPM, soluții punctuale și eficiente pentru introducerea acestor păduri periurbane într-o categorie specială de protecție care să aibă destinație socială și nu de producție de masă lemnoasă.

Manifestul integral poate fi citit AICI sau descărcat dând click pe butonul de mai jos 👇.