Știu că unele inițiative legislative de transparentizare pe care le-am depus în această sesiune legislativă, așa cum este și cea care ține de transparentizarea amenajamentelor silvice și considerarea acestora drept date publice, au deranjat și nu sunt văzute cu ochi buni de anumite persoane. Dar Estonia mi-a demonstrat că transparența este benefică și în acest domeniu, oprește ilegalitățile făcute sub protecția lipsei datelor și aduce beneficii pe termen lung. Digitalizarea și accesul la date se aplică inclusiv politicilor și acțiunilor forestiere.

Ce credeți? În Estonia există o platformă unde se află stocate toate datele despre pădurile din această țară, cu detalii referitor la suprafețe, specii, în ce condiții cresc, ce vârstă și ce înălțime au arborii, ce tăieri se fac, planurile de management, ariile protejate, parcurile nationale: https://www.industry62.com/case…/2020/6/30/forest-registerhttps://infoleht.keskkonnainfo.ee/default.aspx…

Dar stați, asta nu este totul! Orice cetățean se poate loga cu ID card-ul pe platforma națională de servicii, pentru a verifica online dacă o tăiere este legală sau nu, cât se poate tăia și pe ce perioadă.

Nu, nu vă imaginați că estonienii sunt niște ONG-iști, necunoscători ori distrugători ai unor sectoare ale economiei, așa cum sunt acuzați adeseori cei ce vor transparență. Estonia este o țară în care producția de masă lemnoasă este un segment esențial al economiei, asigurând aproximativ 10% din PIB. Și da, au avut și ei parte de proteste și acuzații.

Cu toate acestea digitalizarea, transparentizarea, consultarea și accesul la date forestiere este garantat și 100% operabil. În același timp, deși este menținută și politica de producție de masă lemnoasă, există o preocupare constantă pentru biodiversitate și scopul social și recreativ al pădurilor, ceea ce a condus la 3100 km de trasee recreativ sportive prin păduri. Iar în ultimii 100 de ani suprafața împădurită a Estoniei a crescut de la 30% la aproape 50%.

Se poate dacă vrem!