Proiecte de mediu

Discutăm alături de Diana Buzoianu, Dragoş Popescu, George Garbacea, Octavian Berceanu și Raul Pop – page despre proiectele depuse de USR pe teme de mediu, precum și proiectele viitoare pe care ni le propunem. Ceea ce nu trebuie sa uităm este că “mediul” nu este o noțiune abstractă și toate aceste proiecte le susținem pentru a aduce o calitate mai bună a vieții cetățenilor.

În acest context, vin și cu 2 vești bune:

👉 proiectul inițiat de colegul meu Dragoş Popescu privind interzicerea achiziționării de la persoane fizice a metalelor obținute prin ardere și procese chimice a fost adoptat azi de Camera Deputaților și merge spre promulgare. Acest proiect va conduce la reducerea arderii ilegale de materiale din care rezulta metalul comercializat fără acte de proveniență. Mai multe detalii despre acest proiect găsiți în link-ul din comentarii.

👉 proiectul privind cazierul și registrul de mediu, inițiat alături de Dragoș, a primit aviz pozitiv de la Comisia pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor.

Sper că vor fi adoptate cât mai multe din proiectele inițiate de colegii mei, pentru că acest subiect este despre viitorul nostru, despre sănătatea cetățenilor și nu despre partide și tabere

Proiectul de lege pentru transparentizarea ședințelor de consiliu a primit raport negativ în Comisia pentru Administrație Publică

Propunerea legislativă inițiată de mine și de colegul meu, deputatul Filip Havârneanu, susținută și semnată de 58 de senatori și deputați USR PLUS, și așteptată de foarte mulți consilieri locali și cetățeni, prin care vizam transparentizarea ședințelor de consiliu local și consiliu județean, prin transmiterea pe internet astfel încât cetățenii să aibă acces la deciziile care îi privesc direct, a primit raport negativ în Comisia pentru administrație. Vă aduc aminte că propunerea primise anterior avize favorabile atât de la Consiliul Legislativ, cât și de la Consiliul Economic și Social.

Administrația publică trebuie să fie în folosul cetățeanului, astfel că proiectele de asigurare a trasparenței și de încurajare a cetățeniei active nu ar trebui să aibă culoare politică. Nu găsesc nicio explicație pentru care colegii deputați nu ar susține un proiect de transparentizare a ședințelor consiliilor locale prin transmiterea lor pe internet, mai ales că forma amendată – ca urmare a opiniilor formulate de Asociația Municipiilor – a fost discutată cu Ministerul Dezvoltării și e susținută de acesta. Cred că de prea mult timp aleșii locali și ședințele lor sunt undeva pe un piedestal de neaccesat pentru cetățeni. Este timpul să dăm dovadă de deschidere și de transparență, pentru că doar astfel putem să creștem încrederea oamenilor în instituții și în reprezentații aleși.

Proiectul modifică Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. În forma inițială, inițiativa extindea, pe de o parte, caracterul public al ședințelor de consiliu, astfel încât primăriile să nu mai poată, prin regulamentele de organizare, să-l încalce și să-l limiteze, iar pe de altă parte, prevedea explicit posibilitatea consilierilor de a transmite sau înregistra ședințele de consiliu spre a le pune la dispoziția cetățenilor. Forma finală, în care au fost integrate și recomandările și propunerile reprezentanților Asociației Municipiilor din România și ai Ministerului Dezvoltării, se axează doar pe extinderea caracterului public și prevede o etapizare – de la 1 ianuarie 2022 pentru consiliile județene, municipale și orășenești și de la 1 ianuarie 2023 pentru consiliile comunale – pentru aplicarea prevederilor.

Cu toate acestea, în ciuda susținerii acordate inclusiv de Ministerul Dezvoltării, proiectul USR PLUS a primit, marți, raport negativ în Comisia pentru administrație publică a Camerei Deputaților, prin votul deputaților PNL, UDMR și PSD.

Proiectul urmează să fie dezbătut și în Comisia juridică, înainte de a fi supus votului plenului Camerei Deputaților.

Raport săptămânal de vot – 25-26 mai 2021

Ziua de luni a fost zi de lucru în circumscripțiile electorale în această săptămână aceasta, ca urmare a faptului că luni au fost Rusaliile pentru credincioșii de confesiune romano-catolică, drept urmare zilele de marți și miercuri au adus o agendă încărcată. 

Printre proiectele de pe ordinea de zi, despre care consider că trebuie aduse în atenția publicului, se numără: 

👉  Inițiativa legislativă înregistrată la Camera Deputaților cu numărul Pl-x 125/2021, printre ai cărei inițiatori mă aflu. Prin această propunere ne dorim implementarea Deciziei Curţii Constituţionale nr.454/2020, mai exact vizăm reglementarea la nivel de lege a aspectelor ce vizează transferul magistraţilor în cadrul instanţelor şi parchetelor, dar şi la instituţii publice, precum şi trecerea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător. Totodată, urmărim reducerea vechimii necesare pentru numirea procurorilor în cadrul DNA şi a DIICOT. Astfel, pentru a fi numiţi în cadrul direcţiilor specializate ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii trebuie să aibă o vechime de cel puţin 7 ani în funcţia de procuror sau judecător.

👉 În plenul de miercuri am votat și  Pl-x 666/2020, care prevede posibilitatea de a completa voluntar perioada de cotizație la pensie pentru românii cărora le lipsesc câțiva ani pentru îndeplinirea stagiului minim. Practic, cei care au avut pauze în activitatea formală de muncă, inclusiv românii din diaspora care au lucrat și informal și acum vor să se întoarcă acasă la bătrânețe, pot completa voluntar, fără a depinde de un angajator, perioadele care lipsesc, iar Comisia pentru Muncă și Protecție Socială a modificat acest termen de la 1 septembrie 2021 până la 1 septembrie 2023.

👉 Prin propunerea legislativă cu numărul Pl-x 120/2021 se clarifică statutul prefectului şi al subprefectului, ca fiind funcţii de demnitate publică. De asemenea, se propune înfiinţarea funcţiei de secretar general al instituţiei prefectului, funcţie publică din categoria înalţilor funcţionari publici.

👉Săptămâna aceasta s-a votat și Proiectul de Lege privind instituirea perioadei 6-31 decembrie ca perioadă oficială a sărbătorii colindului românesc, Pl-x 224/2020.  Nu consider a fi necesară o lege pentru a reglementa o cutumă, o tradiție care își are originea în cultura noastră și care este realizată de sute de ani, fără a fi necesare legi care sunt fără dubii scrise doar în scop populist. Dorința mea este de a susține folclorul și tradiția prin măsuri de politici publice și măsuri din executiv. Cu atât mai mult cu cât orice astfel de lege dă voie primăriilor să facă cheltuieli pentru evenimente, cheltuieli care nu întotdeauna sunt făcute cu bună-credință și corect. Considerăm că administrațiile pot susține activitățile folclorice desfășurate de societatea civilă, corurile locale sau ansambluri folclorice, nu trebuie să le mai dăm o lege pe unde să „scurgă” bani publici de evenimente prin care să plătească oamenii sistemului.  Ca să nu mai spunem că este ironic să reglementezi un colind prin lege, la ce să ne așteptăm după, norme metodologice de aplicare sau anexe cu repertoriul de colinde?!

Raport săptămânal de vot – 17-18-19 mai 2021

Proiecte de lege dezbătute și votate în această săptămână: 

  • În cadrul plenului Camerei Deputaților de marți, în care au fost votate propunerile legislative venite de la comisiile de fond cu propunere de respingere, s-a dezbătut printre altele și proiectul P-lx 410/2017 prin care se propunea înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Muzeului Naţional al Victimelor Comunismului și care ar trebui să își desfășoare activitatea în cadrul fortului 13 Jilava, în consecință clădirea în cauză ar trece din administrarea Administrației Naționale a Penitenciarelor în subordinea Ministerului Culturii.

Avem nevoie ca tinerii să cunoască ororile comunismului și istoria de dinainte de 1989, pentru că doar cunoscându-ne trecutul putem fi mai bine pregătiți pentru viitor și să ne asigurăm că generațiile care vin din urmă înțeleg ce a însemnat acest regim pentru noi și predecesorii noștri. 

Susțin ideea ca în fortul de la penitenciarul Jilava să fie înființat un muzeu care să prezinte ororile comunismului și îl susțin implicit pe colegul meu, Iulian Bulai, care a demarat formalitățile necesare împreună cu instituțiile abilitate pentru ca acest lucru să devină posibil. Fără sprijinul și colaborarea instituțiilor care sunt vizate de o astfel de propunere legislativă legea nu ar ajunge să producă efecte. Consider că aceasta e cea mai bună modalitate de acțiune pentru că noi nu ne dorim doar măsuri populiste, ci deblocarea lucrurilor, crearea unor punți de comunicare interinstituțională și să ne asigurăm că sunt luate cele mai eficiente măsuri din punct de vedere procedural. 

Proiectul de lege supus votului de marți, din păcate, nu putea fi susținut întrucât: înfiinţarea muzeelor şi a colecţiilor publice necesită parcurgerea unor etape procedurale şi îndeplinirea unor condiţii (aviz prealabil al Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor care se emite doar dacă sunt îndeplinite anumite condiții referitoare la patrimoniu, sediu, condiţii de conservare etc). Iar pe fluxul Camerei a mai fost o  propunere legislativă cu un obiect similar de reglementare (Pl-x 582/2015– Propunere legislativă privind înființarea Muzeului Ororilor Comunismului în România), devenită între timp Legea 157/2019 privind înființarea Muzeului Ororilor Comunismului în România)

  • În plenul de miercuri a fost adoptată prin lege ordonanța de urgență prin care se asigură măsurile de sprijin atât de necesare pentru Horeca, înregistrate pe ordinea de zi cu numerele Pl-x 114/2021 și Pl-x 135/2021. 

Ordonanța de Urgență nr. 10/2021, a fost inițiată de ministrul economiei antreprenoriatului și turismului, Claudiu Năsui și:

✅ a stabilit ca toți agenții economici aplicanți să primească sprijin financiar în limita plafonului alocat, de 2,5 miliarde de lei

✅ a introdus o nouă categorie de beneficiari, respectiv ghizii de turism

✅ a extins perioada de derulare de la 30 iunie 2021 la 31 decembrie 2021.

De interes este faptul că prin aceste măsuri a fost extinsă perioada de acordare a sprijinului de la 30 iunie 2021, la 31 decembrie 2021, faptul că a fost modificat termenului de plată a sumelor corespunzătoare, de la 30 de zile de la semnarea contractului de finanţare, la data de 30 iunie 2022, în limita creditului bugetar, precum și faptul că au fost adăugate și alte domenii de aplicare.

Știu ca aceste măsuri nu sunt însă suficiente pentru această categorie profesională greu încercată. Drept urmare susțin măsuri fiscale care să vină în favoarea și altor domenii, cum ar fi și măsura USR PLUS „0 taxe pe salariu minim” sau măsuri de reducere sau exonerare temporară a contribuțiilor pe salarii, acolo unde angajații au fost menținuți în activitate în perioade în care desfășurarea activității a fost mult redusă ca urmare a măsurilor de prevenire a răspândirii bolii COVID-19. A fost o perioada dificilă pentru antreprenori, pe care îi susținem în adoptarea unor măsuri aprobate de către toți partenerii și factorii decizionali. 

Putem face cu toții mai mult pentru a susține măsuri bune, dar unii nu sunt capabili decât să jignească și să se coboare la nivelul de limbaj al unei găști de cartier. În cursul dezbaterii, dl. deputat Tănasă de la formațiunea AUR, a luat cuvântul nu pentru a propune măsuri mai bune, ci pentru a ne adresa apelative de tipul „mințile voastre tulburi, capetele voastre stricate și alterate”. Acesta este nivelul real al unora dintre aleși și iată că amendarea dlui Tănasă nu a fost degeaba.

Regăsiți ordinea de zi completă aici http://www.cdep.ro/pls/caseta/eCaseta2015.OrdineZi?dat=20210517 și vă stau mereu la dispoziție pentru mai multe detalii.