Proiecte de mediu

Discutăm alături de Diana Buzoianu, Dragoş Popescu, George Garbacea, Octavian Berceanu și Raul Pop – page despre proiectele depuse de USR pe teme de mediu, precum și proiectele viitoare pe care ni le propunem. Ceea ce nu trebuie sa uităm este că “mediul” nu este o noțiune abstractă și toate aceste proiecte le susținem pentru a aduce o calitate mai bună a vieții cetățenilor.

În acest context, vin și cu 2 vești bune:

👉 proiectul inițiat de colegul meu Dragoş Popescu privind interzicerea achiziționării de la persoane fizice a metalelor obținute prin ardere și procese chimice a fost adoptat azi de Camera Deputaților și merge spre promulgare. Acest proiect va conduce la reducerea arderii ilegale de materiale din care rezulta metalul comercializat fără acte de proveniență. Mai multe detalii despre acest proiect găsiți în link-ul din comentarii.

👉 proiectul privind cazierul și registrul de mediu, inițiat alături de Dragoș, a primit aviz pozitiv de la Comisia pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor.

Sper că vor fi adoptate cât mai multe din proiectele inițiate de colegii mei, pentru că acest subiect este despre viitorul nostru, despre sănătatea cetățenilor și nu despre partide și tabere

🌿🏢Mediul și autoritățile locale

Protecția mediului înconjurător și dezvoltarea durabilă nu sunt noțiuni abstracte. Implică o autoritate locală care să înțeleagă conceptul, să creadă în el și apoi să îl implementeze alături de cetățeni.

Ieri am fost în județul Alba, unde am dezbătut, alături de Octavian Berceanu, senatorul Dragoş Popescu, președintele Comisiei de Mediu din Senat Claudiu Mureșan, deputatul Beniamin Todosiu și Mihail David, politici publice și proiecte de lege USR ce vizează probleme de mediu și înțelegerea pe care trebuie să o aibă autoritățile locale asupra acestor probleme pentru o dezvoltare sustenabilă, am vizitat un depozit de deșeuri CMID, o școală smart și am discutat subiecte de dezvoltare locală rurală cu primarul din Ciugud.

🏘Cine nu știe despre comuna din România care a reușit performanța de a arăta mai ceva ca o comună din afara țării? Ciugud demonstrează că se poate și în România, cu zeci de proiecte scrise și implementate cu succes pentru fonduri nerambursabile, prin care această comună merge pe drumul unei dezvoltări durabile: administrație digitalizată, energie verde (microcentrală eoliană ce asigură iluminatul; panouri solare ce asigură energia pentru clădirea primăriei și pentru 2 stații de încărcare mașini electrice), Plan Urbanistic General cu reguli stricte pentru toată lumea, stație de epurare, colectare selectivă a gunoiului, parc industrial cum nu au multe orașe din România și care asigură, prin taxele și impozitele plătite, capacitatea autorităților de a continua investiția în viitor. Și cei de aici cred cu tot sufletul că viitorul stă în educația copiilor.

🏫 De aceea, școala din Ciugud pare venită din viitor prin modul în care este renovată, digitalizată cu smart board, camere și manuale digitale, cu o aplicație ce face măsurători ale aerului ambiant și reglează lumina, dar și prin modul în care copiii sunt învățați să respecte resursele pe care natura le oferă, să colecteze selectiv și să se implice în viața comunității. Acești copii vor ști de ce este important să respecți resursele pe care natura le oferă și vor înțelege de mici că nu poți să faci dezvoltarea comunităților fără a integra cu respect mediul înconjurător.

#mediulviitorului

Politicile verzi și administrația publică locală – schimbările climatice trebuie să fie o preocupare constantă a autorităților locale

Am participat în cadrul Summitului Regiunilor și Orașelor la un panel privind „Anticiparea, prevenirea și adaptarea: teritorii și riscuri climatice”, în cadrul căruia și-au exprimat opiniile și experiențele personalități din instituții internaționale, autorități locale și activiști de mediu precum Janez Lenarčič – Comisar European pentru Managementul Situațiilor de Urgență, Mami Mizutori – Reprezentant Special al Secretariarului General al ONU pentru Reducerea Riscurilor la Dezastre, Rafał Kazimierz Trzaskowski, primarul orașului Varșovia.

Protejarea mediului înconjurător trebuie să facă parte din preocupările administrațiilor locale. Planificarea teritorială poate fi problematică, dar poate fi și soluția pentru schimbările climatice, iar stilul de viață al cetățenilor precum și integrarea activității operatorilor economici trebuie să fie o preocupare constantă pentru autoritățile locale în tranziția verde. S-au semnalat costurile pentru sănătate, dar și costuri considerabile financiare în cazul în care autoritățile locale nu își intensifică eforturile.

Participarea mea în cadrul Summitului la acest panel are drept scop întărirea preocupării constante pe care o am în schimbarea administrațiilor locale pentru a se adapta la schimbările climatice, pentru a-și configura serviciile publice cu respectare a mediului, pentru a-și întoarce fața către acest subiect major al vieții noastre ce a fost multe prea mult timp ignorat și care ne afectează sănătatea.

Cele două proiecte legislative inițiate împreună cu senatorul USR Dragoş Popescu vin în această direcție, introducând un pachet de măsuri pentru calitatea aerului și monitorizarea contravențiilor și infracțiunilor de mediu.

În aceeași direcție, vin și acțiunile demarate împreună cu Diana Buzoianu pentru protejarea pădurilor de lângă marile aglomerări urbane, transpuse în Manifestul pentru păduri periurbane și care sperăm că se va transforma într-o inițiativă legislativă. Depunem eforturi până atunci pentru a susține spre adoptare proiectul legislativ pentru arii naturale urbane depus în mandatul trecut de mai mulți parlamentari, printre care și Allen Coliban, care transpune acum cu succes politicile verzi în cadrul primăriei Brașov.

Cetățenii sunt inima orașelor, iar orașele, prin autoritățile locale, trebuie să le protejeze viața în relația cu schimbările climatice.

#SummitulRegiunilor#Unitate#UniuneaEuropeană#AdministrațieȘiMediu

Noi mecanisme pentru respectarea legislației de mediu – cazierul și registrul național

Am depus astăzi, alături de colegul meu senator USR Dragoş Popescu, un proiect de lege privind înființarea unui registru național de mediu, a cazierului de mediu, precum și a unui sistem de puncte de penalitate pentru cei care încalcă legislaţia aplicabilă în domeniu.

Sunt necesare mecanisme care să aibă drept efect descurajarea încălcărilor legislației de mediu, cum ar fi sancționarea complementară pe bază de puncte, suspendarea autorizației de mediu sau interdicția altor drepturi pe o anumită perioadă. Nu poți aplica însă aceste mecanisme fără date, fără o evidență atât a autorizațiilor, cât și a faptelor pentru care s-au aplicat sancțiuni.

Prin acest proiect de lege ne propunem:

👉 înființarea Registrului de mediu unde vor fi centralizate toate autorizațiile de mediu și condițiile impuse titularilor de activitate și administrațiilor publice;

👉 certificatul de cazier de mediu unde vor fi cuprinse toate sancțiunile dispuse pentru încălcări ale legislației de mediu săvârșite de persoane juridice sau administrații publice;

👉 sistem de puncte de penalizare drept sancțiune complementară amenzii, care, la acumularea unui punctaj, va putea conduce la suspendarea activității sau interdicția de a participa la achiziții publice pe o perioadă.

La nivel național nu există în prezent nicio bază națională de date unde să fie trecute contravențiile sau orice alte fapte contrare legislației de mediu, astfel încât să se cunoască amploarea fenomenului încălcării legislației specifice și cine sunt persoanele și/ sau entitățile care au un comportament contrar politicilor de mediu, fie în mod repetat, fie ocazional. De asemenea, nu există o evidență a entităților care sunt beneficiari ai actelor de reglementare în domeniul protecției mediului.

Vestea cea mai bună este că propunerea legislativă poate fi inclusă în finanțare prin Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR).

Avem un PNRR aprobat prin care putem reforma cu adevărat România, iar acum USR setează prin acest proiect cadrul legislativ necesar. Acum doar sperăm ca și celelalte partide să susțină această inițiativă, care va descuraja faptele ce încalcă legislația de mediu.

Găsiți în comunicatul de presă mai multe informații despre acest proiect legislativ.

Consultare privind calitatea aerului

👩‍💻 Astăzi am participat la prima consultare privind calitatea aerului în cadrul grupului parlamentar USR PLUS, în care discuțiile s-au axat pe legislația specifică și problemele identificate în mecanismele de monitorizare, raportare și informare, precum și pe felul în care acestea afectează gestionarea situației de către autoritățile locale. Au participat la discuție experți din sfera non-guvernamentală: Alin Tănase (Greenpeace), Bianca Băluță (Observatorul Român de Sănătate), Mihai Stoica (2Celsius), Oana Neneciu (Ecopolis/Aerlive.ro) și Octavian Berceanu (Garda Națională de Mediu). Întâlnirea a avut loc la inițiativa mea, în calitate de deputat, și a lui Dragoş Popescu – Senator.

Cifrele prezentate astăzi – 27.000 de decese și costuri de 3004 EUR pe cap de locuitor care pot fi corelate cu probleme de calitate a aerului – sunt un semnal de alarmă ce ne fac să conștientizăm cât de important este acest subiect. Dar care sunt efectiv problemele? Rețeaua oficială de monitorizare a aerului este subdimensionată (148 de stații) și nu ne oferă momentan o imagine corectă și relevantă a gravității situației, iar fără date nu pot fi gândite măsuri și nu pot fi măsurate rezultatele. Implicarea autorităților locale în evidența, monitorizarea și controlul surselor de poluare este minimă spre inexistentă, nefiind considerată o prioritate. Numărul mare de mașini de ocazie poluante înmatriculate în ultimii 3 ani au anulat progresul făcut prin programul Rabla.

❓ Ce ne propunem prin aceste întâlniri de lucru? Să identificăm blocajele care împiedică sau întârzie luarea unor măsuri și să reducem derapajele în care se află România în domeniul calității aerului, scopul final al acestor întâlniri fiind elaborarea unui pachet de măsuri legislative în domeniu și unor propuneri de politici naționale pentru reducerea poluării din orașe.Direcțiile pe care le-am atins astăzi, și pe care le vom aprofunda în viitoarele întâlniri cu alți actori din acest domeniu, includ atribuțiile și limitările autorităților cu competențe în domeniu, mecanisme eficientizate de monitorizare la nivelul orașelor cu probleme și de prognoză și control al poluării, metode de realizare a planurilor integrate pentru calitatea aerului, modificări în atribuțiile autorităților responsabile și informare eficientă la nivelul populației.

🇪🇺 UE a stabilit cadrul legislativ privind calitatea aerului prin Directiva 2008/50/CE, iar România a transpus în legislația noastră directiva prin Legea nr. 104/2011. Analizând bunele practici din alte țări europene, am constatat în primul rând trebuie să aducem în jurul nostru experți, instituții, ONG-uri, companii, care să contribuie cu informații și idei și de actori politici care să le implementeze la nivel legislativ sau executiv. Este nevoie de implicarea tuturor pentru a ne asigura că aerul pe care îl respirăm nu ne îmbolnăvește.