Sunt în vacanță, însă conectată la știrile din România. Întâmplarea face ca fix când eram în trecere prin Mykonos, unul dintre locurile „gay friendly” din Europa, să aud despre consultările făcute de AUR în rândul membrilor și simpatizanților săi privind susținerea unor politici legislative anti-LGBT și despre propunerea deputatului UDMR care vizează același tip de inițiativă legislativă. Nu este prima oară când copilul meu vede aceasta realitate „altfel”, de opțiune sexuală diferită. A mai întâlnit-o pe parcursul călătoriilor noastre în diferite locuri, în care există comunități LGBT care se prezintă în spațiul public liber, fără teama de judecată. Și faptul că a văzut și știe despre acest lucru nu i-a alterat alegerile, ce vin natural. Singurul lucru care s-a schimbat este că a învățat să accepte alegerile altora, să nu arate cu degetul, să nu judece.

Înainte de orice, în orice facem și orice spunem, este esențial să avem în vedere nediscriminarea pe criterii legate de rasă și origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă, sex sau orientare sexuală și să susținem mereu promovarea egalității de tratament. Istoria ne-a arătat că discriminarea, de orice fel, nu aduce decât ură, dezbinare, drame, moarte. Consider că să îți iubești aproapele ca pe tine însuți/însăți este un principiu al umanității noastre. Și ce înseamnă oare iubirea, dacă nu respectarea dreptului fiecărui individ de a fi așa cum își dorește să fie, dreptul său la viață intimă și de familie, atâta timp cât nu afectează sau încalcă drepturile altuia.

În acest context, și în contextul în care România a aderat nu doar la spațiul UE, ci și la principiile și valorile pe care le promovează, consider complet deplasat și retrograd anunțul dlui deputat UDMR Zakaris Zoltan că va depune un proiect de lege asemănător cu cel introdus de guvernul lui Viktor Orban din Ungaria prin care se dorește interzicerea conținuturilor informative despre diversitatea sexuală și impunerea viziunii creștine a rolurilor de gen în creșterea copiilor. Mai multe state membre UE și-au exprimat deja îngrijorarea și au cerut sancțiuni împotriva Ungariei pentru modul în care abordează drepturile minorităților, iar ulterior, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva Ungariei din cauza legislației anti-LGBT.Deși cei ce susțin acest demers consideră că aceste acțiuni sunt menite să protejeze copiii de propaganda LGBT, nu există niciun fel de date care să susțină că numărul homosexualilor crește dacă le sunt recunoscute drepturilor și sunt acceptate în societate.O astfel de lege nu ar fi nimic mai mult decât o încercare ipocrită de a ascunde o realitate care există nu de ieri de azi, ci dintotdeauna, și ar împiedica dreptul la informare și susținere al persoanelor care nu se încadrează în așa numita „normalitate” pe care și-o dorește dl Zakaris Zoltan.

Mi-aș dori ca societatea în care trăim să nu mai creeze subiecte false de teamă și discriminare. Subiect tabu în cercurile academice pânã în secolul al XX-lea, homosexualitatea există încă din lumea antică. Termenul de „homosexual” a fost introdus de medicul maghiar Karoly Maria Bleckert în 1869, în Grecia antică neexistând un concept asociat practicilor homosexuale, ele erau pur şi simplu un tip de manifestare a sexualității.Celebrul articol 200 a fost o secțiune controversată a Codului Penal al României care incrimina relațiile homosexuale săvârșite în public sau care produceau „scandal public„ și interzicea promovarea activităților homosexuale. Începând cu anul 1968, articolul 200 a devenit instrumentul de teroare și abuz pentru minoritățile sexuale din România, o pârghie de întărire a controlului social și de șantaj. Articolul a fost modificat în 1996 și a fost abrogat la 22 iunie 2001.

Diferit de mine nu înseamnă mai rău sau mai bun. Înseamnă doar altfel. Nu voi vota niciodată pentru a-i stigmatiza și condamna pe cei ce sunt altfel.