Audieri pentru desemnarea de către Parlamentul României a doi membri în Consiliul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării

Nu doar podurile cad, ci dispare și interesul față de o bună funcționare a unor autorități care să apere drepturile cetățenilor. Asta s-a întâmplat astăzi, în cadrul audierilor pentru desemnarea de către Parlamentul României a doi membri în Consiliul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD).

Combaterea discriminării este o glumă pentru PSD-PNL. Audierea unor candidați este tot o glumă, pentru care nu își irosesc timpul.

În cadrul acestor audieri, grupurile PSD, PNL și UDMR nu au dorit să formuleze nicio întrebare! Nici o întrebare de la 59 de parlamentari ai acestor partide, care făceau parte din cele 5 comisii ale Parlamentului, convocate să participe la audiere.

CNCD este autoritate sub control parlamentar. Este absolut incredibil să te poziționezi astfel față de audierea candidaților, indiferent câte documente ai la îndemână pentru a aprecia experiența profesională.

Dar probabil că acesta poate fi singurul mod de abordare pentru parlamentarii ce știu că partidele din coaliție trimit candidați fără nicio legătură cu subiectul discriminării, așa cum era dl.Radu Babuș. Pe acesta îl recomanda probabil funcția de vicepreședinte la Tineretul Social Democrat sau experiența de Consilier Județean din partea PSD.

Cireașa de pe tortul acestui simulacru de audiere nu a lipsit! Pentru a încheia într-un mod nemaiîntâlnit, dar care a ajuns o normalitate pentru PSD-PNL, s-a supus la vot acordarea unui aviz favorabil ÎN BLOC pentru TOȚI candidații. Culmea ironiei! Cu toate că audierile aveau drept scop desemnarea unor membri într-un organism de combatere a discriminării, acești candidați au fost ei înșiși discriminați prin incapacitatea procedurală de a fi supuși evaluării prin vot în mod individual. Este același lucru dacă s-ar prezenta mai mulți candidați la un examen, sunt ascultați, unii sunt mai bine pregătiți, alții mai slab pregătiți, dar totuși la final li se acordă în bloc notă de trecere.

Să fie bine, ca să nu fie rău, pentru că oricum drepturile cetățenilor și discriminarea sunt subiecte non relevante pentru guvernare. Cam așa a fost azi în Parlament. Aceasta este doar o picătură din comportamentele care duc apoi la poduri căzute, la o țară prăbușită instituțional.

Raportul de activitate al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării pe anul 2019

Zi aglomerată astăzi în plen. Știu că toți ochii sunt ațintiți asupra situației cu Avocatul Poporului, rapoartele de activitate pentru anii 2019 și 2020 ale acestei insituții fiind respinse astăzi de Comisiile Juridice ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, dar probabil că puțini dintre voi știu că astăzi s-a dezbătut și votat și Raportul de activitate al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării pe anul 2019. Da, din păcate abia acum analizăm raportul pe 2019.

Discriminarea este de mai multe forme, raportul indicând categoriile cele mai vizate, conform unui studiu realizat de CNCD: persoanele cu HIV, dependenţii de droguri, persoanele cu dizabilităţi, romii și persoanele LGBT. În ce privește discriminarea persoanelor de etnie romă, plângerile primite au reclamat hărţuirea şi brutalitatea poliţiei. Pentru îmbunătăţirea capacitatea autorităţilor române de a preveni şi combate discriminarea pe motiv de orientare sexuală şi identitate de gen, CNCD a elaborat proiectul „Egalitatea persoanelor LGBT”.

Raportul vorbește de asemenea de discursurile de incitare la ură şi efectele acestora și apreciază faptul că CNCD a luat atitudine în situații de acest gen, în ciuda faptului că legislaţia anti-discriminare aplicabilă nu defineşte în mod explicit discursul de incitare la ură. Nu mai departe de sfârșitul lunii martie am avut un atac virulent antisemit îndreptat împotriva Teatrului Evreiesc de Stat și a actriței Maia Morgenstern, despre care am scris aici.

În anul 2019 au fost investigate 34 de dosare care reclamă diverse tipuri de discriminare, 22 dintre acestea fiind în regiunea București-Ilfov. Acest aspect ne indică faptul că în această regiune oamenii sunt mai conștienți de drepturile pe care le au și mai informați în ce privește modul de a identifica și reclama situații de discriminare.

Apasă AICI pentru a citi Raportul de activitate al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării pe anul 2019.