Vești bune din Camera Deputaților: proiectul legislativ privind calitatea aerului pe care l-am inițiat alături de Dragoş Popescu a primit ieri aviz favorabil în unanimitate de la Comisia juridică și Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.
Proiectul își continuă într-o traiectorie pozitivă parcursul, după ce a fost adoptat luna trecută de Senat. În cazul în care proiectul va fi adoptat și de Camera Deputaților, va crea cadrul pentru utilizarea datelor din rețele independente de senzori în scopul Informării publicului, cercetării și fundamentării de politici publice, facilitând accesul deschis în Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului, va extinde atribuțiile Gărzii de Mediu, va crea cadrul pentru monitorizarea în viitor a altor poluanți cu impact semnificativ asupra sănătății și vom avea o claritate asupra datelor aferente poluării industriale ce vor permite aplicarea măsurilor legale. Fără aceste măsuri, dar și altele, România nu poate să își îndrepte conduita deficitară, care a condus la 6 proceduri de infringement pe calitatea aerului și o condamnare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru depășirea limitelor pentru PM10 în București.
Mulțumesc colegilor mei deputați, indiferent de partidul politic din care fac parte, pentru atenția acordată pachetului de măsuri privind calitatea aerului. Am văzut ieri ceva ce trebuie să fie firesc de altfel: preocuparea parlamentarilor pentru protejarea cetățenilor, în acest caz a sănătății acestora. Menținând acest obiectiv, am speranța că putem reuși să vedem pus în practică acest pachet de măsuri.
Proiectul urmează să fie dezbătut pentru avizare în Comisia pentru drepturile omului, Comisia de industrii și Comisia de administrație, iar la raport în cadrul Comisiei de mediu. Vă țin la curent cu stadiul proiectului pe tot parcursul său.
Le mulțumesc tuturor colegilor senatori care au votat acest proiect de lege și au ales să adopte măsuri ce pot duce la o calitate mai bună a vieții românilor. Interesul cetățenilor a contat pentru toți cei care și-au acordat votul pentru adoptarea acestui proiect. Ministerul Mediului, deși nu a negat niciodată problemele României pe calitatea aerului, nu a considerat oportun să susțină proiectul, preferând să mai înființeze un comitet interministerial.
Adoptarea proiectului reprezintă un pas important pe care îl face Senatul României pentru recunoașterea problemelor cu care ne confruntăm pe calitatea aerului și îmbunătățirea cadrului legislativ. Proiectul de lege votat ieri oferă soluții pentru îmbunătățirea colectării datelor cu reglementarea senzorilor alternativi și accesul deschis prin Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului, extinderea atribuțiilor Gărzii de Mediu și reglementarea unor poluanți precum hidrogenul sulfurat.
Inițiativa legislativă este rezultatul unor ample consultări cu experți, institute de cercetare, societatea civilă și instituții cu atribuții în protecția mediului, a fost semnat de peste 80 de parlamentari, membri ai mai multor partide politice, și a avut raport favorabil de la comisiile sesizate în fond și avize favorabile de la Consiliul Economic și Social, Consiliul Concurenței și Consiliul Legislativ.
Proiectul pentru calitatea aerului pe care l-am inițiat alături de 
În condițiile în care România are 6 proceduri de infringement pe calitatea aerului, Guvernul nu consideră oportun să susțină ACUM îmbunătățiri la legea pentru calitatea aerului. Avem anual 29.000 de decese cauzate de boli asociate poluării atmosferice și cost social asociat poluării pe cap de locuitor/an de 1810 euro, cel mai mare din UE. Ministerul Mediului preferă să piardă timp cu comitete în loc să susțină un proiect de lege care este pe flux și care oferă deja soluții.
Proiectul de lege a trecut prin multiple consultări publice cu specialiști, cu instituții din domeniu și societatea civilă, iar Ministerul Mediului a fost invitat și a primit proiectul spre consultare.
Vă reamintesc că acest proiect cuprinde măsuri care să permită accesul la date deschise din Rețeaua Națională pentru Monitorizarea Calității Aerului, includerea senzorilor din rețele independente pentru măsurători informative, creșterea capacității Gărzii de Mediu în intervențiile pe teren și a obligațiilor titularilor de activitate, definirea unui organism pentru gestionarea și monitorizarea calității aerului și multe altele.
Introducerea și reglementarea rețelelor de senzori pentru monitorizarea calității aerului.
Groapa de gunoi Iridex a cauzat, de-a lungul timpului, disconfort olfactiv și a dus la nenumărate reclamații transmise de cetățeni din toată zona de nord-vest a Ilfovului și capitalei. Problema a fost, din păcate, pasată de la o autoritate la alta, fără nicio soluție eficientă. La întâlnirile organizate am discutat despre această problemă și mă bucur că, începând cu 21 iulie 2021, APM București va desfășura timp de 30 de zile o campanie de monitorizare a calității aerului pe amplasamentul Iridex și în câteva zone locuite învecinate (șoseaua Chitilei, sectorul 1 și PENNY MARKET Chiajna). Se vor face măsurători pentru NO2, CO, O3, NH3, PM10, dar și pentru hidrogenul sulfurat (H2S). Datele obținute vor fi coroborate cu datele meteo și vor fi utilizate pentru a stabili zona potențialei surse de poluare și efectuarea verificărilor și luarea măsurilor care se impun.
Vom continua să ne implicăm activ prin modificări legislative care să permită colectarea mai ușoară a datelor și utilizarea acestora pentru măsuri care să asigure protejarea sănătății oamenilor. Autoritățile trebuie să aibă atribuții clar stabilite, dar și instrumentele necesare pentru a putea interveni eficient atunci când există indicii clare și repetate că normele legale nu sunt respectate.
În același timp, tot pentru protejarea calității aerului, am lansat manifestul pentru păduri periurbane pe care îl susținem în fața Ministerului Mediului. Ne dorim crearea unei perdele forestiere în jurul Bucureștiului, dar înainte de asta trebuie să ne asigurăm că protejăm corespunzător ceea ce avem deja. 
Astăzi am participat la prima consultare privind calitatea aerului în cadrul grupului parlamentar USR PLUS, în care discuțiile s-au axat pe legislația specifică și problemele identificate în mecanismele de monitorizare, raportare și informare, precum și pe felul în care acestea afectează gestionarea situației de către autoritățile locale. Au participat la discuție experți din sfera non-guvernamentală: Alin Tănase (Greenpeace), Bianca Băluță (Observatorul Român de Sănătate), Mihai Stoica (2Celsius), Oana Neneciu (Ecopolis/Aerlive.ro) și 
Ce ne propunem prin aceste întâlniri de lucru? Să identificăm blocajele care împiedică sau întârzie luarea unor măsuri și să reducem derapajele în care se află România în domeniul calității aerului, scopul final al acestor întâlniri fiind elaborarea unui pachet de măsuri legislative în domeniu și unor propuneri de politici naționale pentru reducerea poluării din orașe.Direcțiile pe care le-am atins astăzi, și pe care le vom aprofunda în viitoarele întâlniri cu alți actori din acest domeniu, includ atribuțiile și limitările autorităților cu competențe în domeniu, mecanisme eficientizate de monitorizare la nivelul orașelor cu probleme și de prognoză și control al poluării, metode de realizare a planurilor integrate pentru calitatea aerului, modificări în atribuțiile autorităților responsabile și informare eficientă la nivelul populației.
UE a stabilit cadrul legislativ privind calitatea aerului prin Directiva 2008/50/CE, iar România a transpus în legislația noastră directiva prin Legea nr. 104/2011. Analizând bunele practici din alte țări europene, am constatat în primul rând trebuie să aducem în jurul nostru experți, instituții, ONG-uri, companii, care să contribuie cu informații și idei și de actori politici care să le implementeze la nivel legislativ sau executiv. Este nevoie de implicarea tuturor pentru a ne asigura că aerul pe care îl respirăm nu ne îmbolnăvește.