Sesiune solemnă pentru comemorarea victimelor Pogromului de la Iaşi

Trebuie să rostim adevărul și să acceptăm ororile istoriei noastre pentru a putea merge cu adevărat pe o cale a democrației, toleranței și eliminării manifestărilor extremiste, xenofobe, antisemite.

Autoritățile române, sub regimul Antonescu, au permis acum 80 de ani acțiuni de exterminare, în cadrul Pogromului de la Iași. Zeci de mii de evrei, copii, tineri, vârstnici, familii întregi distruse. În conformitate cu datele prezentate de autoritățile române, în cele trei zile au fost uciși 13.266 de evrei în trenurile morții, fără apă și fără aer, în epurări colective și execuții individuale pe străzile din Iași. Din trenurile morții, doar 8 evrei au ajuns în viață la destinație… În câteva zile, un oraș simbol al toleranței s-a schimbat fundamental, fiind locul unde s-a petrecut cea mai mare oroare antisemită a nației noastre.

Parlamentul României are un rol esențial pentru combaterea discriminării, fapt pentru care mă bucur că astăzi am luat parte la o sesiune solemnă pentru comemorarea victimelor Pogromului de la Iaşi, din iunie 1941. Vocile supraviețuitorilor se vor stinge treptat și ține de noi să ducem mai departe comemorarea Holocaustului și politicile de combatere a antisemitismului și intoleranței.

Dl. Cernea Mihail-Musi, supraviețuitor al Holocaustului, sociolog de profesie, ne-a vorbit cu înțelepciune despre greșelile fundamentale ale filosofiilor rasiste, ce vin în detrimentul general al societății incapabile să susțină valoarea pe care o are fiecare om, ducând discursul la un cu totul alt nivel, pentru a susține egalitatea și respectul pentru fiecare individ din societate.

Președintele Federației Comunităților Evreiești din România (FCER) a amintit momente de înțelegere, de acceptare și de respect care sunt în acest moment prezente între comunități diferite cultural, etnic, religios. Ține însă de fiecare dintre noi susținerea unei societăți în care să fie respectată demnitatea umană, egalitatea și libertatea. Educația pe care o transmitem acasă, în școli, ideile din grupurile informale și formale, toate vor contribui pentru o societate a respectului.

Raportul de activitate al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării pe anul 2019

Zi aglomerată astăzi în plen. Știu că toți ochii sunt ațintiți asupra situației cu Avocatul Poporului, rapoartele de activitate pentru anii 2019 și 2020 ale acestei insituții fiind respinse astăzi de Comisiile Juridice ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, dar probabil că puțini dintre voi știu că astăzi s-a dezbătut și votat și Raportul de activitate al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării pe anul 2019. Da, din păcate abia acum analizăm raportul pe 2019.

Discriminarea este de mai multe forme, raportul indicând categoriile cele mai vizate, conform unui studiu realizat de CNCD: persoanele cu HIV, dependenţii de droguri, persoanele cu dizabilităţi, romii și persoanele LGBT. În ce privește discriminarea persoanelor de etnie romă, plângerile primite au reclamat hărţuirea şi brutalitatea poliţiei. Pentru îmbunătăţirea capacitatea autorităţilor române de a preveni şi combate discriminarea pe motiv de orientare sexuală şi identitate de gen, CNCD a elaborat proiectul „Egalitatea persoanelor LGBT”.

Raportul vorbește de asemenea de discursurile de incitare la ură şi efectele acestora și apreciază faptul că CNCD a luat atitudine în situații de acest gen, în ciuda faptului că legislaţia anti-discriminare aplicabilă nu defineşte în mod explicit discursul de incitare la ură. Nu mai departe de sfârșitul lunii martie am avut un atac virulent antisemit îndreptat împotriva Teatrului Evreiesc de Stat și a actriței Maia Morgenstern, despre care am scris aici.

În anul 2019 au fost investigate 34 de dosare care reclamă diverse tipuri de discriminare, 22 dintre acestea fiind în regiunea București-Ilfov. Acest aspect ne indică faptul că în această regiune oamenii sunt mai conștienți de drepturile pe care le au și mai informați în ce privește modul de a identifica și reclama situații de discriminare.

Apasă AICI pentru a citi Raportul de activitate al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării pe anul 2019.