A fost o săptămână plină în Parlament, ziua de luni aducându-ne o nouă moțiune simplă din partea PSD, de data aceasta împotriva Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Nechita-Adrian Oroș. Toate aceste întreruperi ale procesului legislativ nu fac decât să îndepărteze legislativul de la scopul lui primordial, acela de a legifera. Moțiunea nu a trecut, dar timpul rămas pentru dezbaterea proiectelor de legi menite să ne aducă mai aproape de o țară mai bună s-a restrâns. 

Cu toate acestea, în zilele de marți și miercuri am reușit să dezbatem și să votăm în plen mai multe proiecte de legi, dintre care vreau să vă supun atenției pe cele pe care le-am considerat a fi mai relevante: 

👉 A fost adoptată OUG 63/2019 care prevede că pe perioada în care un minister nu are ministru, sau acesta nu își poate exercita funcția, atribuția de ordonator de credite să fie exercitată de secretarul general al ministerului. Astfel, se va asigura continuitatea conducerii și funcționarea firească a instituției.

👉A fost votat proiectul ce va permite funcționarea comisiilor de disciplină din cadrul administrațiilor publice. Regulamentul de organizare și funcționare a acestora va face de acum obiectul Anexei 7 a Codului administrativ. Am scris săptămâna trecută pe acest subiect, când am avut o ședință reunită a Comisiilor de muncă, administrație, juridică și finanțe pentru a facilita votarea cu celeritate. Mai multe informații despre proiectul de lege, găsiți aici textul raportului și conținutul Anexei 7 – Regulament de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină- PL-x 470/2019. Aceasta intervenție legislativă era necesară în baza deciziei de constituționalitate și urgentă pentru toate administrațiile publice.

👉 În plenul de miercuri am respins proiectul cu numărul Pl-x 190/2019, ce propunea completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului. Proiectul instituia în sarcina persoanelor juridice care produc, stochează, comercializează şi/sau utilizează îngrășăminte chimice şi produse de protecţie a plantelor, obligația de a nu administra îngrășăminte chimice fără a deţine un program de fertilizare bazat pe analizele chimice ale solului, precum şi a modalităţii de sancţionare a încălcării acestei obligații. Proiectul a fost respins pentru că inițiativa legislativă presupunea o dublă reglementare în domeniul utilizării îngrășămintelor chimice, iar măsura în cauză excede legislației europene în acest domeniu, fiind restrictivă şi cu impact asupra unui număr mare de persoane care dețin/administrează terenuri agricole.

👉 În Comisia pentru administrație publică și amenajare a teritoriului am dezbătut și proiectul de lege, PL-x 12/2021, privind aprobarea OUG nr.172/2020, care prevede, printre altele, luarea de măsuri pentru proiecte de mediu cu finanţare din fonduri externe nerambursabile cu impact pentru zona București-Ilfov.

OUG-ul introduce acum o derogare de la Codul administrativ și acordă, printre alte măsuri, posibilitatea ca sectoarele Municipiului București să se asocieze între ele, dar și cu alte UAT-uri, în baza unei Hotărâri a Consiliului General al Municipiului București, în cadrul unor asociații de dezvoltare intercomunitară (ADI) pentru gestionarea serviciului de salubritate. Prin acest mecanism se facilitează la nivelul municipiului București dezvoltarea unui sistem de management integrat al deșeurilor și de accesare a finanțării prin Programul european Operațional Infrastructură Mare , a cărui existență a reprezentat o condiție esențială încă de la prima aprobare a acestui program, în 2015. 

Locuitorii din București și Ilfov sunt victime ale incapacității autorităților de a pune la punct sisteme de colectare selectivă, de tratare ecologică a deșeurilor și de reciclare. În timp ce multe alte țări europene reciclează și colectează selectiv de zeci de ani, România se află în infringement pe mai multe aspecte legate de mediu fiind foarte departe de țintele asumate. Această problemă este deci o prioritate și o urgență și ne preocupă stabilirea și aplicarea unor măsuri clare și eficient pentru a garanta dreptul la un aer curat și un mediu care ne protejează sănătatea.

👉 În cadrul Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi am avizat favorabil proiectul de lege PLx 134/2021 – Proiect de Lege pentru modificarea art.369 din Codul penal care vizează incitarea la ură sau discriminare, scopul fiind transpunerea unei decizii a Consiliului Justiție și Afaceri Interne privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal.

Comisia Europeană a trimis scrisoarea de punere în întârziere pentru neexecutarea obligațiilor asumate, pentru că în legislația penală din România este incriminată instigarea publică la violență sau la ură împotriva unui grup de persoane, fără a se referi și la instigarea împotriva unui membru al respectivului grup de persoane. Totodată, în România incriminarea instigarii la violență este limitată la situațiile în care o persoană incită public la comiterea unei infracțiuni specifice. Discursul xenofob și instigarea la ură nu ar trebui să își mai găsească locul într-o societate membră a Uniunii Europene.

Vă întrebați ce am mai dezbătut și votat săptămâna aceasta? Nu vă speriați, știu că ce urmează arată mai mult a istoria poporului român după lungime, dar e doar un rezumat al proiectelor pe care le-am analizat, dezbătut și votat în comisii și plen. În total 72 proiecte de legi pe ordinele de zi cumulate ale acestor ședințe! Și fiecare în parte necesită timp dedicat pentru a înțelege și a vota în cunoștință de cauză. Am avut ședințe de plen luni, marți și miercuri și marți am avut și ședința comisiei de administrație publică și amenajare a teritoriului. În parlament avem încă sute de proiecte vechi care au fost uitate sau îngropate prin sertare din diferite motive. 

👉 Și dacă tot vorbim de proiecte vechi, încep cu PLX 825/2015, legat de infracțiuni de mediu, un proiect ce a fost redactat acum 6 ani ca urmare a unei scrisori transmise de Comisia Europeană încă din anul 2013! După 8 ani de la scrisoarea prin care Comisia Europeană ne-a transmis că Directiva 208/99/CE în ceea ce privește sancțiunile pentru infracțiuni de mediu a fost transpusă defectuos, am reușit, în sfârșit, să îmbunătățim transpunerea unei directive privind infracțiunile de mediu și am făcut un pic de ordine în legislația privind protecția mediului. 

Din cuprinsul legii menționez: creșterea cuantumului amenzii penale pentru persoane juridice; noi infractiuni de mediu prin completarea OUG 195/2005 privind protectia mediului, cum ar fi „exploatarea cu încălcarea dispoziţiilor legale a unei instalaţii în care sunt depozitate ori utilizate substanţe sau preparate periculoase, de natură a provoca o daună semnificativă adusă mediului ce va putea fi pedepsită cu închisoare de până la trei ani; comerțul cu exemplare din specii protejate de plante și animale vor fi pedepsite cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă.”

👉 Pentru cei interesați de administrațiile publice locale, vă aduc în atenție PLX 80/2020 prin care s-a prorogat termenul prevăzut la art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr.40/2006 pentru aprobarea şi finanţarea programelor multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor.

👉 PLX 529/2020 pentru modificarea Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public s-a întors la comisii pentru raport suplimentar. Proiectul presupunea instituirea obligației de a publica şi comunica toate informaţiile şi datele de interes public în format deschis şi prelucrabil automat de către instituţiile publice. Vă țin la curent pe acest subiect dacă ajunge și la comisia de administrație publică pentru suplimentarea raportului.

👉  PLX 516/2017 pentru completarea art. 62 şi modificarea art. 110 din Legea nr.46/2008 privind Codul silvic (Pl-x 516/2017) și care își propunea interzicerea, sub sancţiune penală, a exploatării şi transportului masei lemnoase din fondul forestier pe timp de noapte. Proiectul a fost respins prin vot. Luăm cât se poate de în serios orice propunere legislativă care vizează sancțiunile pentru tăierile de arbori, însă în procesul de adoptare a legislației trebuie sa respectăm și principiile legiferării și bicameralismului, pentru că nerespectarea acestor principii va conduce la probleme de constituționalitate. De ce a fost respinsă? Interdicția executării lucrărilor de exploatare a arborilor pe timp de noapte este deja prevăzută în legislația în vigoare, iar pe de altă parte modificările propuse au fost susținute doar în Camera Deputaților, nefiind dezbătute și în Senat din cauza momentului în care au fost formulate de inițiator. Dacă proiectul ar fi fost adoptat, ar fi putut fi atacat pentru probleme de constituționalitate, ca urmare a nerespectării principiului bicameralismului.

👉  Dintre proiectele respinse aș menționa și două proiecte, din 2010 și 2011, prin care se urmărea legiferarea activității de lobby, ambele având punct de vedere negativ de la Guvern și de la comisii, printre motive reținându-se: nu sunt stabilite garanții de echilibru instituțional și de conduită; reglementarea activității de lobby nu face parte din acquis-ul comunitar; un număr restrâns de state membre cunosc o consacrare legislativă a acestei activități; parchetul de pe langa ICCJ și DNA au precizat categoric, că nu susțin reglementarea activității de lobby. Nu m-am aplecat asupra subiectului pentru un studiu aprofundat, dar cred că în actualul context România nu este pregătită pentru legiferare pe acest subiect și mai ales pe implementare și monitorizare.

👉 Nu v-am menționat săptămâna trecută despre proiectul de modificare al OUG 147/2020 prin care se acorda medicilor și personalului medical, pe durata închiderii școlilor, beneficiul unei majorări a drepturilor salariale (75% din salariul de bază, fără a depăși corespondentul pe zi a 75% din câştigul salarial mediu brut), în cazul în care au copii mai mici de 12 ani, pentru că nu puteau își putea lua zile libere pentru supravegherea lor. 

Pentru familiile monoparentale, însă, s-a acordat doar posibilitatea zilelor libere, fiind exclusă acest beneficiu salarial. Colega mea, Oana Țoiu a susținut un amendament prin care și mamele și tații singuri să poată beneficia de această majorare salarială. Mai multe detalii, despre acest proiect, menit să aducă ceva mai multă echitate, puteți găsi pe pagina Pagina de Facebook a Oanei.  

Activitate intensă am avut și la comisia de administrație publică, care a avut ședință marți, dar și o ședință reunită miercuri, cu Comisia de Muncă și Comisia de buget, pe un subiect de maximă importanță: comisiile de disciplină.

👉 În comisiile reunite au votat amendamente la OUG 57/2019 privind Regulamentul de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină din cadrul administrațiilor publice, subiect asupra căruia mi-am aplecat atenția încă de la începutul anului, având în vedere că acestea nu puteau fi constituite ca urmare a unei decizii de neconstituționalitate. Activitatea comisiilor de disciplină era reglementată anterior prin Hotărâre de Guvern la propunerea ANFP, însă, conform Deciziei CCR nr. 737 din 8 octombrie 2020, acestea trebuie să facă obiectul unei legi organice. Fără posibilitatea de a constitui comisii de disciplină, activitatea multor administrații publice se lovea de blocaje și probleme în analiza unor decizii și soluționarea conflictelor. Mulțumesc pentru sprijin colegului nostru Liviu Mălureanu, care ne-a pus la dispoziție proiectele de regulament puse în consultare publică în 2019 și 2020 și care au fost preluate în ceea ce va forma Anexa 7 a Codului Administrativ. Aceasta intervenție legislativă era necesară în baza deciziei de constituționalitate și urgentă pentru toate administrațiile publice.

Tot la comisia de administrație publică au fost pe ordinea de zi două proiecte de lege ce au fost amânate, respectiv: 

👉 PLX 57/2021 pentru modificarea Legii 60/1991 privind adunările publice. Au fost prezenți reprezentanți ai societății civile și ONG-urilor care au lucrat pe acest proiect, de îmbunătățire a unei legi care am văzut că este aproape caducă, o lege făcută în contextul mineriadelor și care trebuie adaptată la contextul actual, ținând cont de cadrul drepturilor și libertăților, directivelor și recomandărilor europene, dar și de istoricul ultimilor ani. Deși e greu de crezut, legea trezește nesiguranță printre câțiva colegi parlamentari, care au arătat în cadrul dezbaterii că nu le este clar unde începe și unde se termină un protest pașnic și dacă prin flexibilizarea cadrului adunărilor publice nu se va aduce atingere drepturilor altor cetățeni. Așa cum am afirmat și în ședință, legea prevede în mod clar, expres, situațiile în care nu mai este necesară notificarea, precum și situațiile în care nu pot fi admise niciun fel de adunări publice care blochează căi de acces, fapt ce ar conduce la limitarea drepturilor altor cetățeni ce nu participă. 

👉 PL-x 60/2021 vizează modificarea Legii nr. 46/2008 privind Codul silvic. Inițiativa a fost  propusă de deputatul PNL Florin Roman, ce are punct de vedere negativ de la Consiliul legislativ și de la Guvern și pe care, în forma actuală, nu o pot gira cu un vot pozitiv. Motivele sunt următoarele: prin această propunere legislativă s-ar crea o cale destul de facilă de a scoate terenuri din fondul forestier, terenuri ce ar putea fi folosite pentru construcții, după bunul plac al proprietarilor de terenuri sau pentru mari dezvoltări imobiliare, care deja ne sufocă. Ori programul de guvernare asumat de coaliție prevede principii și chiar și alocări din PNRR pentru protejarea și creșterea fondului forestier. Din punct de vedere silvic, nu există teren atât de degradat încât să nu se poată împăduri și să necesite scoaterea din fondul forestier. De altfel, în înțelesul acestui proiect legislativ, nu sunt stabilite criteriile după care să se facă studiul prin care sa se evalueze faptul că nu este productiv silvic. 

Compensarea ar urma să se facă cu terenuri care urmează să fie împădurite, proces care durează mulți ani, timp în care fondul forestier are de suferit.

Vă prezint mai jos câteva proiecte dezbătute și votate în zilele de marți și miercuri:

Marți, 16.03

1. Proiectul de lege Pl-x 396/2020 are ca obiect de reglementare acordarea unei indemnizaţii lunare reparatorii pentru urmaşii personalului medical decedat ca urmare a unor complicaţii medicale cauzate de infectarea cu noul coronavirus COVID-19. 

Alianța USR PLUS, bineînțeles că susține orice proiect legislativ prin care poate arăta recunoștință față de activitatea depusă de personalul medical care a luptat împotriva pandemiei de COVID-19. Beneficiile la care se face trimitere în această propunere au fost acordate chiar de anul trecut, prin intrarea în vigoare a Legii 56/2020, lăsând această propunere fără obiect. 

Motivul respingerii acestei propuneri în plen a fost însăși faptul că există deja o lege în vigoare prin care se acordă beneficii urmașilor personalului medical decedat ca urmare a unor complicaţii medicale cauzate de infectarea cu noul coronavirus COVID-19.  

Iar luarea agresivă de poziție pe acest subiect din partea PSD arată, din nou, că preocuparea în plen a deputaților PSD nu este să legifereze responsabil, ci să comunice populist. 

De ce vă explic și vă dau aceste detalii? Pentru că în esență când citești doar titlul legii te-ai gândi probabil „de ce au respins-o?”. 

Da, obiectivul sau principiul de la care pleacă un proiect de lege poate fi foarte bun, cum era și acesta, însă sunt o serie de elemente ce trebuiesc urmărite: 

• tehnica juridică  (spre ex: să nu vină în contradicție cu alte legi, să nu aibă neclarități);
• menținerea echității juridice; 
• obiectul să nu fie deja reglementat prin altă lege; 
• impactul și mai ales sursa bugetară. 

În acest caz, exista deja o lege care reglementa pe acest subiect. 

2. Proiectul de lege Pl-x 64/2018 viza introducerea în OUG nr. 97/2005 a condiţiei ca, pentru acordarea menţiunii privind stabilirea reşedinţei, să fie respectate condiţiile privind suprafaţa minimă pe persoană care să cuprindă spaţiu pentru odihnă, spaţiu pentru prepararea hranei şi grup sanitar.

Această propunere legislativă a fost respinsă în plenul Camerei Deputaților. Ideea pe care s-a întemeiat această propunere consider însă că este binevenită, respectiv limitarea practicilor de stabilire a vizei de flotant pentru a influența rezultatul alegerilor în localitatea respectivă. Locuiesc într-un județ, în Ilfov, care se confruntă pe de o parte cu lipsa interesului sau a voinței de stabilire a reședinței reale a peste 30% din populația nou mutată în localitatea unde domiciliază, iar pe de altă parte avem localități mici în care au apărut, peste noapte, sute de vize de flotant înainte de alegeri, ce au reprezentat, în Tunari de exemplu, aproape 20% din voturile exprimate. Din nefericire, proiectul de lege propunea soluții ce țin de Serviciul Național de Evidență a Populației ce nu permite tehnic introducerea unor date/informații referitoare la suprafață imobilului, cu atât mai mult în condițiile în care documentația cadastrală nu este finalizată. Din aceste considerente, putem reține pe viitor această problematică pentru o alta propunere, cu o mai bună reglementare. 

3. Proiectul de lege PLX 49/2020 își propunea combaterea buruienii ambrozia, în sensul majorării limitei minime a amenzii contravenționale pentru persoanele fizice (amenda ar fi urmat să aibă o valoare între 2.500 și 5.000 de lei) și juridice (amenda între 10.000 și 20.000 lei) care au pe proprietățile lor această buruiană, instituirea unor noi sancțiuni, precum și stabilirea unor competențe diferențiate pentru agenții responsabili cu constatarea contravențiilor.

Plenul a hotărât respingerea acestui proiect, întrucât majoritatea dispozițiilor au fost preluate în raportul de admitere al proiectului PLX 313/2020.

În cazul în care în Camera Deputaților sunt mai multe propuneri legislative cu același obiect, conform regulamentului Camerei Deputaților (art. 68) se dezbat în cadrul comisiei fiecare dintre proiectele și se stabilește care dintre proiectele cu același obiect se păstrează (în acest caz s-a păstrat PLX 313/2020) și care se respinge (s-a respins PLX 49/2020), urmând ca prevederile pe care acestea le conţin să poată fi preluate ca amendamente la iniţiativa propusă spre aprobare. 

4. Proiectul de lege Pl-x 389/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.60/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap – vot pentru adoptare

Adoptarea în 2017 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60 a fost profund greșită, pentru că lovea exact unde comunitatea persoanelor cu dizabilități avea cea mai mare nevoie, în crearea de locuri de muncă și incluziunea acestor persoane în societate. 

Printre modificările pe care le aducea această propunere erau:

• desființarea unităților protejate autorizate, printre puținele locuri unde comunitatea persoanelor cu dizabilități reușea să își găsească un loc de muncă – din cele 740 de unități protejate, 700 au rămas fără piața de desfacere. 
• desființarea a peste 2000 de locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități. 

În 2017 Avocatul Poporului a refuzat să conteste această ordonanță la CCR, care a fost multă vreme blocată în Parlamentul României. Pentru a repara greșelile OUG 60/2017, PNL și alți deputați au redactat două propuneri legislative, care au trecut prin Parlament, au fost dezbătute și au devenit legi la finalul anului 2020.

Noul Avocat al Poporului a sesizat la Curtea Constituțională neconstituționalitatea OUG 60/2017, care a declarat că o parte din dispozițiile acestei ordonanțe erau neconstituționale, motiv pentru care a ajuns din nou în atenția comisiilor de muncă și de sănătate. 

Pentru că reprezentanții partidelor din aceste două comisii au stabilit că prevederile OUG 60 nu erau în regulă, în redactarea amendamentelor s-a ținut cont de mențiunile din Decizia Curții Constituționale nr. 906/2020 și de prevederile celor două proiecte de legi, devenite legi la sfârșitul anului trecut.  

În redactarea acestei propuneri, atât unitățile protejate, cât și reprezentanți ai beneficiarilor, au fost alături de parlamentari în dezbaterile comisiilor și în discuțiile de la grupurile politice. 

Această variantă mult îmbunătățită a ordonanței redă acces la piață, la banii colectați pentru taxa de angajare, pentru unitățile protejate care pot să își vândă astfel bunurile și serviciile. În același timp se asigură că această prevedere nu e abuzată de agenții comerciali, asigurându-se că produsele și serviciile sunt doar cele realizate în cadrul unităților protejate, astfel încât beneficiile obținute să se investească în calitatea produselor fabricate și în numărul locurilor de muncă create pentru persoanele cu dizabilități. 

Această ordonanță este doar una dintre soluții, având în vedere că este nevoie să se lucreze mult mai mult pentru integrarea în muncă și în afara unităților protejate.