Săptămâna care a trecut a însemnat pe lângă multă activitate în teritoriu și trecerea unor propuneri legislative așteptate și necesare. Marți s-a dezbătut, iar miercuri s-a votat.
Printre cele care cred că v-ar interesa cel mai mult se numără:
PLX 180/2021- Proiect de Lege pentru modificarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni-august 1977 nr.341/2004. Prin acest proiect se reface rolul pe care trebuie sa îl aibă Parlamentul în Comisia pentru revoluție, care din păcate ajunsese sa aibă doar un rol pur birocratic, administrativ de avizare. Reducerea atribuțiilor Comisiei parlamentare a Revoluționarilor din Decembrie 1989 cu atribuții doar de avizare a actelor normative modificatoare, de completare sau de abrogare a normelor prevăzute de Legea nr.341/2004; încadrarea procedurii de eliberare a certificatelor de revoluționar în limitele constituționale. Prin adoptarea acestei reglementări se încearcă să se readucă o structură a Parlamentului în matca Constituțională pentru că până în prezent Comisia pentru Revoluționari desfășoară activități în organizarea și executarea legii ceea ce este absurd și mod evident neconstituțional avizând dosare deci îndeplinind activități de natură administrativă prin amendamentele pe care le aducem legii. Se elimină atributul de avizare al comisiei astfel încât aceasta să desfășoare doar activități de legiferare așa cum ar fi fost normal de la începutul activității acestei comisii reglementată prin lege specială.
Sclavia, traficul de minori, proxenetismul și tortura devin infracțiuni imprescriptibile
S-a votat miercuri în Camera Deputaților legea propusă de coaliție, Pl-x 153/2021, care stabilește că sclavia, traficul de minori, proxenetismul și tortura devin infracțiuni imprescriptibile.
se pedepsesc și persoanele care știu că o astfel de faptă are loc și nu înştiinţează de îndată autorităţile cu închisoare de la 6 luni la 2 ani.
este sancționată și recidiva pentru infracțiunile sexuale împotriva minorilor, iar limitele speciale ale pedepselor se majorează cu o treime.
Sperăm ca legea să fie promulgată cât mai rapid, iar modificările să intre în vigoare, pentru că România are nevoie de ele. Suntem pe primul loc în Europa în ceea ce privește originea victimelor traficului de persoane, o problemă care ascunde dramele a mii de tinere și tineri, în special din familii defavorizate. Episoade rușinoase precum achitarea din dosarul „Țăndărei”, când 25 de inculpați acuzați de trafic de copii au scăpat de răspundere pentru că s-au prescris faptele, nu mai trebuie să se repete. La fel situații precum cea de la Caracal, când o persoană care ar fi putut alerta autoritățile nu a făcut-o, considerând că nu este treaba sa. Trebuie ca infractorii să nu se mai poată ascunde în spatele trecerii timpului și să nu mai scape de lege, iar statul să-i protejeze pe cei mai vulnerabili membri ai societății.
COM (2021) 171 – Comunicarea Comisiei Către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia UE privind combaterea traficului de persoane 2021- 2025
Proiectul de lege privind alăptarea în spații publice, Pl-x 257/2018– Legea, inițiată în 2018 și votată astăzi, stabilește că interzicerea în orice mod a alăptării unui copil în spaţiul public sau evacuarea din spaţiul public a unei mame care alăptează un copil constituie contravenţie și este pasibilă de amendă.
Ziua de luni a fost zi de lucru în circumscripțiile electorale în această săptămână aceasta, ca urmare a faptului că luni au fost Rusaliile pentru credincioșii de confesiune romano-catolică, drept urmare zilele de marți și miercuri au adus o agendă încărcată.
Printre proiectele de pe ordinea de zi, despre care consider că trebuie aduse în atenția publicului, se numără:
👉 Inițiativa legislativă înregistrată la Camera Deputaților cu numărul Pl-x 125/2021, printre ai cărei inițiatori mă aflu. Prin această propunere ne dorim implementarea Deciziei Curţii Constituţionale nr.454/2020, mai exact vizăm reglementarea la nivel de lege a aspectelor ce vizează transferul magistraţilor în cadrul instanţelor şi parchetelor, dar şi la instituţii publice, precum şi trecerea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător. Totodată, urmărim reducerea vechimii necesare pentru numirea procurorilor în cadrul DNA şi a DIICOT. Astfel, pentru a fi numiţi în cadrul direcţiilor specializate ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii trebuie să aibă o vechime de cel puţin 7 ani în funcţia de procuror sau judecător.
👉 În plenul de miercuri am votat și Pl-x 666/2020, care prevede posibilitatea de a completa voluntar perioada de cotizație la pensie pentru românii cărora le lipsesc câțiva ani pentru îndeplinirea stagiului minim. Practic, cei care au avut pauze în activitatea formală de muncă, inclusiv românii din diaspora care au lucrat și informal și acum vor să se întoarcă acasă la bătrânețe, pot completa voluntar, fără a depinde de un angajator, perioadele care lipsesc, iar Comisia pentru Muncă și Protecție Socială a modificat acest termen de la 1 septembrie 2021 până la 1 septembrie 2023.
👉 Prin propunerea legislativă cu numărul Pl-x 120/2021 se clarifică statutul prefectului şi al subprefectului, ca fiind funcţii de demnitate publică. De asemenea, se propune înfiinţarea funcţiei de secretar general al instituţiei prefectului, funcţie publică din categoria înalţilor funcţionari publici.
👉Săptămâna aceasta s-a votat și Proiectul de Lege privind instituirea perioadei 6-31 decembrie ca perioadă oficială a sărbătorii colindului românesc, Pl-x 224/2020. Nu consider a fi necesară o lege pentru a reglementa o cutumă, o tradiție care își are originea în cultura noastră și care este realizată de sute de ani, fără a fi necesare legi care sunt fără dubii scrise doar în scop populist. Dorința mea este de a susține folclorul și tradiția prin măsuri de politici publice și măsuri din executiv. Cu atât mai mult cu cât orice astfel de lege dă voie primăriilor să facă cheltuieli pentru evenimente, cheltuieli care nu întotdeauna sunt făcute cu bună-credință și corect. Considerăm că administrațiile pot susține activitățile folclorice desfășurate de societatea civilă, corurile locale sau ansambluri folclorice, nu trebuie să le mai dăm o lege pe unde să „scurgă” bani publici de evenimente prin care să plătească oamenii sistemului. Ca să nu mai spunem că este ironic să reglementezi un colind prin lege, la ce să ne așteptăm după, norme metodologice de aplicare sau anexe cu repertoriul de colinde?!
Proiecte de lege dezbătute și votate în această săptămână:
În cadrul plenului Camerei Deputaților de marți, în care au fost votate propunerile legislative venite de la comisiile de fond cu propunere de respingere, s-a dezbătut printre altele și proiectul P-lx 410/2017 prin care se propunea înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Muzeului Naţional al Victimelor Comunismului și care ar trebui să își desfășoare activitatea în cadrul fortului 13 Jilava, în consecință clădirea în cauză ar trece din administrarea Administrației Naționale a Penitenciarelor în subordinea Ministerului Culturii.
Avem nevoie ca tinerii să cunoască ororile comunismului și istoria de dinainte de 1989, pentru că doar cunoscându-ne trecutul putem fi mai bine pregătiți pentru viitor și să ne asigurăm că generațiile care vin din urmă înțeleg ce a însemnat acest regim pentru noi și predecesorii noștri.
Susțin ideea ca în fortul de la penitenciarul Jilava să fie înființat un muzeu care să prezinte ororile comunismului și îl susțin implicit pe colegul meu, Iulian Bulai, care a demarat formalitățile necesare împreună cu instituțiile abilitate pentru ca acest lucru să devină posibil. Fără sprijinul și colaborarea instituțiilor care sunt vizate de o astfel de propunere legislativă legea nu ar ajunge să producă efecte. Consider că aceasta e cea mai bună modalitate de acțiune pentru că noi nu ne dorim doar măsuri populiste, ci deblocarea lucrurilor, crearea unor punți de comunicare interinstituțională și să ne asigurăm că sunt luate cele mai eficiente măsuri din punct de vedere procedural.
Proiectul de lege supus votului de marți, din păcate, nu putea fi susținut întrucât: înfiinţarea muzeelor şi a colecţiilor publice necesită parcurgerea unor etape procedurale şi îndeplinirea unor condiţii (aviz prealabil al Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor care se emite doar dacă sunt îndeplinite anumite condiții referitoare la patrimoniu, sediu, condiţii de conservare etc). Iar pe fluxul Camerei a mai fost o propunere legislativă cu un obiect similar de reglementare (Pl-x 582/2015– Propunere legislativă privind înființarea Muzeului Ororilor Comunismului în România), devenită între timp Legea 157/2019 privind înființarea Muzeului Ororilor Comunismului în România)
În plenul de miercuri a fost adoptată prin lege ordonanța de urgență prin care se asigură măsurile de sprijin atât de necesare pentru Horeca, înregistrate pe ordinea de zi cu numerele Pl-x 114/2021 și Pl-x 135/2021.
Ordonanța de Urgență nr. 10/2021, a fost inițiată de ministrul economiei antreprenoriatului și turismului, Claudiu Năsui și:
a stabilit ca toți agenții economici aplicanți să primească sprijin financiar în limita plafonului alocat, de 2,5 miliarde de lei
a introdus o nouă categorie de beneficiari, respectiv ghizii de turism
a extins perioada de derulare de la 30 iunie 2021 la 31 decembrie 2021.
De interes este faptul că prin aceste măsuri a fost extinsă perioada de acordare a sprijinului de la 30 iunie 2021, la 31 decembrie 2021, faptul că a fost modificat termenului de plată a sumelor corespunzătoare, de la 30 de zile de la semnarea contractului de finanţare, la data de 30 iunie 2022, în limita creditului bugetar, precum și faptul că au fost adăugate și alte domenii de aplicare.
Știu ca aceste măsuri nu sunt însă suficiente pentru această categorie profesională greu încercată. Drept urmare susțin măsuri fiscale care să vină în favoarea și altor domenii, cum ar fi și măsura USR PLUS „0 taxe pe salariu minim” sau măsuri de reducere sau exonerare temporară a contribuțiilor pe salarii, acolo unde angajații au fost menținuți în activitate în perioade în care desfășurarea activității a fost mult redusă ca urmare a măsurilor de prevenire a răspândirii bolii COVID-19. A fost o perioada dificilă pentru antreprenori, pe care îi susținem în adoptarea unor măsuri aprobate de către toți partenerii și factorii decizionali.
Putem face cu toții mai mult pentru a susține măsuri bune, dar unii nu sunt capabili decât să jignească și să se coboare la nivelul de limbaj al unei găști de cartier. În cursul dezbaterii, dl. deputat Tănasă de la formațiunea AUR, a luat cuvântul nu pentru a propune măsuri mai bune, ci pentru a ne adresa apelative de tipul „mințile voastre tulburi, capetele voastre stricate și alterate”. Acesta este nivelul real al unora dintre aleși și iată că amendarea dlui Tănasă nu a fost degeaba.
A fost o săptămână plină în Parlament, ziua de luni aducându-ne o nouă moțiune simplă din partea PSD, de data aceasta împotriva Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Nechita-Adrian Oroș. Toate aceste întreruperi ale procesului legislativ nu fac decât să îndepărteze legislativul de la scopul lui primordial, acela de a legifera. Moțiunea nu a trecut, dar timpul rămas pentru dezbaterea proiectelor de legi menite să ne aducă mai aproape de o țară mai bună s-a restrâns.
Cu toate acestea, în zilele de marți și miercuri am reușit să dezbatem și să votăm în plen mai multe proiecte de legi, dintre care vreau să vă supun atenției pe cele pe care le-am considerat a fi mai relevante:
👉 A fost adoptată OUG 63/2019 care prevede că pe perioada în care un minister nu are ministru, sau acesta nu își poate exercita funcția, atribuția de ordonator de credite să fie exercitată de secretarul general al ministerului. Astfel, se va asigura continuitatea conducerii și funcționarea firească a instituției.
👉A fost votat proiectul ce va permite funcționarea comisiilor de disciplină din cadrul administrațiilor publice. Regulamentul de organizare și funcționare a acestora va face de acum obiectul Anexei 7 a Codului administrativ. Am scris săptămâna trecută pe acest subiect, când am avut o ședință reunită a Comisiilor de muncă, administrație, juridică și finanțe pentru a facilita votarea cu celeritate. Mai multe informații despre proiectul de lege, găsiți aici textul raportului și conținutul Anexei 7 – Regulament de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină- PL-x 470/2019. Aceasta intervenție legislativă era necesară în baza deciziei de constituționalitate și urgentă pentru toate administrațiile publice.
👉 În plenul de miercuri am respins proiectul cu numărul Pl-x 190/2019, ce propunea completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului. Proiectul instituia în sarcina persoanelor juridice care produc, stochează, comercializează şi/sau utilizează îngrășăminte chimice şi produse de protecţie a plantelor, obligația de a nu administra îngrășăminte chimice fără a deţine un program de fertilizare bazat pe analizele chimice ale solului, precum şi a modalităţii de sancţionare a încălcării acestei obligații. Proiectul a fost respins pentru că inițiativa legislativă presupunea o dublă reglementare în domeniul utilizării îngrășămintelor chimice, iar măsura în cauză excede legislației europene în acest domeniu, fiind restrictivă şi cu impact asupra unui număr mare de persoane care dețin/administrează terenuri agricole.
👉 În Comisia pentru administrație publică și amenajare a teritoriului am dezbătut și proiectul de lege, PL-x 12/2021, privind aprobarea OUG nr.172/2020, care prevede, printre altele, luarea de măsuri pentru proiecte de mediu cu finanţare din fonduri externe nerambursabile cu impact pentru zona București-Ilfov.
OUG-ul introduce acum o derogare de la Codul administrativ și acordă, printre alte măsuri, posibilitatea ca sectoarele Municipiului București să se asocieze între ele, dar și cu alte UAT-uri, în baza unei Hotărâri a Consiliului General al Municipiului București, în cadrul unor asociații de dezvoltare intercomunitară (ADI) pentru gestionarea serviciului de salubritate. Prin acest mecanism se facilitează la nivelul municipiului București dezvoltarea unui sistem de management integrat al deșeurilor și de accesare a finanțării prin Programul european Operațional Infrastructură Mare , a cărui existență a reprezentat o condiție esențială încă de la prima aprobare a acestui program, în 2015.
Locuitorii din București și Ilfov sunt victime ale incapacității autorităților de a pune la punct sisteme de colectare selectivă, de tratare ecologică a deșeurilor și de reciclare. În timp ce multe alte țări europene reciclează și colectează selectiv de zeci de ani, România se află în infringement pe mai multe aspecte legate de mediu fiind foarte departe de țintele asumate. Această problemă este deci o prioritate și o urgență și ne preocupă stabilirea și aplicarea unor măsuri clare și eficient pentru a garanta dreptul la un aer curat și un mediu care ne protejează sănătatea.
👉 În cadrul Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi am avizat favorabil proiectul de lege PLx 134/2021 – Proiect de Lege pentru modificarea art.369 din Codul penal care vizează incitarea la ură sau discriminare, scopul fiind transpunerea unei decizii a Consiliului Justiție și Afaceri Interne privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal.
Comisia Europeană a trimis scrisoarea de punere în întârziere pentru neexecutarea obligațiilor asumate, pentru că în legislația penală din România este incriminată instigarea publică la violență sau la ură împotriva unui grup de persoane, fără a se referi și la instigarea împotriva unui membru al respectivului grup de persoane. Totodată, în România incriminarea instigarii la violență este limitată la situațiile în care o persoană incită public la comiterea unei infracțiuni specifice. Discursul xenofob și instigarea la ură nu ar trebui să își mai găsească locul într-o societate membră a Uniunii Europene.
Vă întrebați ce am mai dezbătut și votat săptămâna aceasta? Nu vă speriați, știu că ce urmează arată mai mult a istoria poporului român după lungime, dar e doar un rezumat al proiectelor pe care le-am analizat, dezbătut și votat în comisii și plen. În total 72 proiecte de legi pe ordinele de zi cumulate ale acestor ședințe! Și fiecare în parte necesită timp dedicat pentru a înțelege și a vota în cunoștință de cauză. Am avut ședințe de plen luni, marți și miercuri și marți am avut și ședința comisiei de administrație publică și amenajare a teritoriului. În parlament avem încă sute de proiecte vechi care au fost uitate sau îngropate prin sertare din diferite motive.
👉 Și dacă tot vorbim de proiecte vechi, încep cu PLX 825/2015, legat de infracțiuni de mediu, un proiect ce a fost redactat acum 6 ani ca urmare a unei scrisori transmise de Comisia Europeană încă din anul 2013! După 8 ani de la scrisoarea prin care Comisia Europeană ne-a transmis că Directiva 208/99/CE în ceea ce privește sancțiunile pentru infracțiuni de mediu a fost transpusă defectuos, am reușit, în sfârșit, să îmbunătățim transpunerea unei directive privind infracțiunile de mediu și am făcut un pic de ordine în legislația privind protecția mediului.
Din cuprinsul legii menționez: creșterea cuantumului amenzii penale pentru persoane juridice; noi infractiuni de mediu prin completarea OUG 195/2005 privind protectia mediului, cum ar fi „exploatarea cu încălcarea dispoziţiilor legale a unei instalaţii în care sunt depozitate ori utilizate substanţe sau preparate periculoase, de natură a provoca o daună semnificativă adusă mediului ce va putea fi pedepsită cu închisoare de până la trei ani; comerțul cu exemplare din specii protejate de plante și animale vor fi pedepsite cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă.”
👉 Pentru cei interesați de administrațiile publice locale, vă aduc în atenție PLX 80/2020 prin care s-a prorogat termenul prevăzut la art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr.40/2006 pentru aprobarea şi finanţarea programelor multianuale prioritare de mediu şi gospodărire a apelor.
👉 PLX 529/2020 pentru modificarea Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public s-a întors la comisii pentru raport suplimentar. Proiectul presupunea instituirea obligației de a publica şi comunica toate informaţiile şi datele de interes public în format deschis şi prelucrabil automat de către instituţiile publice. Vă țin la curent pe acest subiect dacă ajunge și la comisia de administrație publică pentru suplimentarea raportului.
👉 PLX 516/2017 pentru completarea art. 62 şi modificarea art. 110 din Legea nr.46/2008 privind Codul silvic (Pl-x 516/2017) și care își propunea interzicerea, sub sancţiune penală, a exploatării şi transportului masei lemnoase din fondul forestier pe timp de noapte. Proiectul a fost respins prin vot. Luăm cât se poate de în serios orice propunere legislativă care vizează sancțiunile pentru tăierile de arbori, însă în procesul de adoptare a legislației trebuie sa respectăm și principiile legiferării și bicameralismului, pentru că nerespectarea acestor principii va conduce la probleme de constituționalitate. De ce a fost respinsă? Interdicția executării lucrărilor de exploatare a arborilor pe timp de noapte este deja prevăzută în legislația în vigoare, iar pe de altă parte modificările propuse au fost susținute doar în Camera Deputaților, nefiind dezbătute și în Senat din cauza momentului în care au fost formulate de inițiator. Dacă proiectul ar fi fost adoptat, ar fi putut fi atacat pentru probleme de constituționalitate, ca urmare a nerespectării principiului bicameralismului.
👉 Dintre proiectele respinse aș menționa și două proiecte, din 2010 și 2011, prin care se urmărea legiferarea activității de lobby, ambele având punct de vedere negativ de la Guvern și de la comisii, printre motive reținându-se: nu sunt stabilite garanții de echilibru instituțional și de conduită; reglementarea activității de lobby nu face parte din acquis-ul comunitar; un număr restrâns de state membre cunosc o consacrare legislativă a acestei activități; parchetul de pe langa ICCJ și DNA au precizat categoric, că nu susțin reglementarea activității de lobby. Nu m-am aplecat asupra subiectului pentru un studiu aprofundat, dar cred că în actualul context România nu este pregătită pentru legiferare pe acest subiect și mai ales pe implementare și monitorizare.
👉 Nu v-am menționat săptămâna trecută despre proiectul de modificare al OUG 147/2020 prin care se acorda medicilor și personalului medical, pe durata închiderii școlilor, beneficiul unei majorări a drepturilor salariale (75% din salariul de bază, fără a depăși corespondentul pe zi a 75% din câştigul salarial mediu brut), în cazul în care au copii mai mici de 12 ani, pentru că nu puteau își putea lua zile libere pentru supravegherea lor.
Pentru familiile monoparentale, însă, s-a acordat doar posibilitatea zilelor libere, fiind exclusă acest beneficiu salarial. Colega mea, Oana Țoiu a susținut un amendament prin care și mamele și tații singuri să poată beneficia de această majorare salarială. Mai multe detalii, despre acest proiect, menit să aducă ceva mai multă echitate, puteți găsi pe pagina Pagina de Facebook a Oanei.
Activitate intensă am avut și la comisia de administrație publică, care a avut ședință marți, dar și o ședință reunită miercuri, cu Comisia de Muncă și Comisia de buget, pe un subiect de maximă importanță: comisiile de disciplină.
👉 În comisiile reunite au votat amendamente la OUG 57/2019 privind Regulamentul de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină din cadrul administrațiilor publice, subiect asupra căruia mi-am aplecat atenția încă de la începutul anului, având în vedere că acestea nu puteau fi constituite ca urmare a unei decizii de neconstituționalitate. Activitatea comisiilor de disciplină era reglementată anterior prin Hotărâre de Guvern la propunerea ANFP, însă, conform Deciziei CCR nr. 737 din 8 octombrie 2020,acestea trebuie să facă obiectul unei legi organice. Fără posibilitatea de a constitui comisii de disciplină, activitatea multor administrații publice se lovea de blocaje și probleme în analiza unor decizii și soluționarea conflictelor. Mulțumesc pentru sprijin colegului nostru Liviu Mălureanu, care ne-a pus la dispoziție proiectele de regulament puse în consultare publică în 2019 și 2020 și care au fost preluate în ceea ce va forma Anexa 7 a Codului Administrativ. Aceasta intervenție legislativă era necesară în baza deciziei de constituționalitate și urgentă pentru toate administrațiile publice.
Tot la comisia de administrație publică au fost pe ordinea de zi două proiecte de lege ce au fost amânate, respectiv:
👉 PLX 57/2021 pentru modificarea Legii 60/1991 privind adunările publice. Au fost prezenți reprezentanți ai societății civile și ONG-urilor care au lucrat pe acest proiect, de îmbunătățire a unei legi care am văzut că este aproape caducă, o lege făcută în contextul mineriadelor și care trebuie adaptată la contextul actual, ținând cont de cadrul drepturilor și libertăților, directivelor și recomandărilor europene, dar și de istoricul ultimilor ani. Deși e greu de crezut, legea trezește nesiguranță printre câțiva colegi parlamentari, care au arătat în cadrul dezbaterii că nu le este clar unde începe și unde se termină un protest pașnic și dacă prin flexibilizarea cadrului adunărilor publice nu se va aduce atingere drepturilor altor cetățeni. Așa cum am afirmat și în ședință, legea prevede în mod clar, expres, situațiile în care nu mai este necesară notificarea, precum și situațiile în care nu pot fi admise niciun fel de adunări publice care blochează căi de acces, fapt ce ar conduce la limitarea drepturilor altor cetățeni ce nu participă.
👉 PL-x 60/2021vizează modificarea Legii nr. 46/2008 privind Codul silvic. Inițiativa a fost propusă de deputatul PNL Florin Roman, ce are punct de vedere negativ de la Consiliul legislativ și de la Guvern și pe care, în forma actuală, nu o pot gira cu un vot pozitiv. Motivele sunt următoarele: prin această propunere legislativă s-ar crea o cale destul de facilă de a scoate terenuri din fondul forestier, terenuri ce ar putea fi folosite pentru construcții, după bunul plac al proprietarilor de terenuri sau pentru mari dezvoltări imobiliare, care deja ne sufocă. Ori programul de guvernare asumat de coaliție prevede principii și chiar și alocări din PNRR pentru protejarea și creșterea fondului forestier. Din punct de vedere silvic, nu există teren atât de degradat încât să nu se poată împăduri și să necesite scoaterea din fondul forestier. De altfel, în înțelesul acestui proiect legislativ, nu sunt stabilite criteriile după care să se facă studiul prin care sa se evalueze faptul că nu este productiv silvic.
Compensarea ar urma să se facă cu terenuri care urmează să fie împădurite, proces care durează mulți ani, timp în care fondul forestier are de suferit.
Vă prezint mai jos câteva proiecte dezbătute și votate în zilele de marți și miercuri:
Marți, 16.03
Proiectul de legePl-x 396/2020 are ca obiect de reglementare acordarea unei indemnizaţii lunare reparatorii pentru urmaşii personalului medicaldecedat ca urmare a unor complicaţii medicale cauzate de infectarea cu noul coronavirus COVID-19.
Alianța USR PLUS, bineînțeles că susține orice proiect legislativ prin care poate arăta recunoștință față de activitatea depusă de personalul medical care a luptat împotriva pandemiei de COVID-19. Beneficiile la care se face trimitere în această propunere au fost acordate chiar de anul trecut, prin intrarea în vigoare a Legii 56/2020, lăsând această propunere fără obiect.
Motivul respingerii acestei propuneri în plen a fost însăși faptul că există deja o lege în vigoare prin care se acordă beneficii urmașilor personalului medical decedat ca urmare a unor complicaţii medicale cauzate de infectarea cu noul coronavirus COVID-19.
Iar luarea agresivă de poziție pe acest subiect din partea PSD arată, din nou, că preocuparea în plen a deputaților PSD nu este să legifereze responsabil, ci să comunice populist.
De ce vă explic și vă dau aceste detalii? Pentru că în esență când citești doar titlul legii te-ai gândi probabil „de ce au respins-o?”.
Da, obiectivul sau principiul de la care pleacă un proiect de lege poate fi foarte bun, cum era și acesta, însă sunt o serie de elemente ce trebuiesc urmărite:
tehnica juridică (spre ex: să nu vină în contradicție cu alte legi, să nu aibă neclarități);
menținerea echității juridice;
obiectul să nu fie deja reglementat prin altă lege;
impactul și mai ales sursa bugetară.
În acest caz, exista deja o lege care reglementa pe acest subiect.
Proiectul de lege Pl-x 64/2018 viza introducerea în OUG nr. 97/2005 a condiţiei ca, pentru acordarea menţiunii privind stabilirea reşedinţei, să fie respectate condiţiile privind suprafaţa minimă pe persoană care să cuprindă spaţiu pentru odihnă, spaţiu pentru prepararea hranei şi grup sanitar.
Această propunere legislativă a fost respinsă în plenul Camerei Deputaților. Ideea pe care s-a întemeiat această propunere consider însă că este binevenită, respectiv limitarea practicilor de stabilire a vizei de flotant pentru a influența rezultatul alegerilor în localitatea respectivă. Locuiesc într-un județ, în Ilfov, care se confruntă pe de o parte cu lipsa interesului sau a voinței de stabilire a reședinței reale a peste 30% din populația nou mutată în localitatea unde domiciliază, iar pe de altă parte avem localități mici în care au apărut, peste noapte, sute de vize de flotant înainte de alegeri, ce au reprezentat, în Tunari de exemplu, aproape 20% din voturile exprimate. Din nefericire, proiectul de lege propunea soluții ce țin de Serviciul Național de Evidență a Populației ce nu permite tehnic introducerea unor date/informații referitoare la suprafață imobilului, cu atât mai mult în condițiile în care documentația cadastrală nu este finalizată. Din aceste considerente, putem reține pe viitor această problematică pentru o alta propunere, cu o mai bună reglementare.
Proiectul de lege PLX 49/2020 își propunea combaterea buruienii ambrozia, în sensul majorării limitei minime a amenzii contravenționale pentru persoanele fizice (amenda ar fi urmat să aibă o valoare între 2.500 și 5.000 de lei) și juridice (amenda între 10.000 și 20.000 lei) care au pe proprietățile lor această buruiană, instituirea unor noi sancțiuni, precum și stabilirea unor competențe diferențiate pentru agenții responsabili cu constatarea contravențiilor.
Plenul a hotărât respingerea acestui proiect, întrucât majoritatea dispozițiilor au fost preluate în raportul de admitere al proiectului PLX 313/2020.
În cazul în care în Camera Deputaților sunt mai multe propuneri legislative cu același obiect, conform regulamentului Camerei Deputaților (art. 68) se dezbat în cadrul comisiei fiecare dintre proiectele și se stabilește care dintre proiectele cu același obiect se păstrează (în acest caz s-a păstrat PLX 313/2020) și care se respinge (s-a respins PLX 49/2020), urmând ca prevederile pe care acestea le conţin să poată fi preluate ca amendamente la iniţiativa propusă spre aprobare.
Proiectul de lege Pl-x 389/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.60/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap – vot pentru adoptare
Adoptarea în 2017 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60 a fost profund greșită, pentru că lovea exact unde comunitatea persoanelor cu dizabilități avea cea mai mare nevoie, în crearea de locuri de muncă și incluziunea acestor persoane în societate.
Printre modificările pe care le aducea această propunere erau:
desființarea unităților protejate autorizate, printre puținele locuri unde comunitatea persoanelor cu dizabilități reușea să își găsească un loc de muncă – din cele 740 de unități protejate, 700 au rămas fără piața de desfacere.
desființarea a peste 2000 de locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități.
În 2017 Avocatul Poporului a refuzat să conteste această ordonanță la CCR, care a fost multă vreme blocată în Parlamentul României. Pentru a repara greșelile OUG 60/2017, PNL și alți deputați au redactat două propuneri legislative, care au trecut prin Parlament, au fost dezbătute și au devenit legi la finalul anului 2020.
Noul Avocat al Poporului a sesizat la Curtea Constituțională neconstituționalitatea OUG 60/2017, care a declarat că o parte din dispozițiile acestei ordonanțe erau neconstituționale, motiv pentru care a ajuns din nou în atenția comisiilor de muncă și de sănătate.
Pentru că reprezentanții partidelor din aceste două comisii au stabilit că prevederile OUG 60 nu erau în regulă, în redactarea amendamentelor s-a ținut cont de mențiunile din Decizia Curții Constituționale nr. 906/2020 și de prevederile celor două proiecte de legi, devenite legi la sfârșitul anului trecut.
În redactarea acestei propuneri, atât unitățile protejate, cât și reprezentanți ai beneficiarilor, au fost alături de parlamentari în dezbaterile comisiilor și în discuțiile de la grupurile politice.
Această variantă mult îmbunătățită a ordonanței redă acces la piață, la banii colectați pentru taxa de angajare, pentru unitățile protejate care pot să își vândă astfel bunurile și serviciile. În același timp se asigură că această prevedere nu e abuzată de agenții comerciali, asigurându-se că produsele și serviciile sunt doar cele realizate în cadrul unităților protejate, astfel încât beneficiile obținute să se investească în calitatea produselor fabricate și în numărul locurilor de muncă create pentru persoanele cu dizabilități.
Această ordonanță este doar una dintre soluții, având în vedere că este nevoie să se lucreze mult mai mult pentru integrarea în muncă și în afara unităților protejate.
Tocmai s-a dezbătut în plen un proiect de lege pentru aprobarea OUG de prelungire a PNDL 1 (Programul Național de Dezvoltare Locală). PSD-ul profită de microfonul tribunei pentru a arăta cât de bun este proiectul lor și pentru a ne acuza de duplicitate, întrucât am votat pentru.
Astfel, vin cu o motivare a votului: ceea ce am contestat mereu nu a fost obiectivul de dezvoltare pe care îl putea avea PNDL-ul! Am contestat modul de executare al multor contracte, prețurile de achiziție, opacitatea și mai ales lipsa de transparență. Am contestat faptul ca nu sunt implementate măsuri pentru sustinerea unor criterii clare, accesibile, ușor de urmărit și care să conducă la implementarea acestor proiecte în timp util, în primul rând pentru interesul prioritar al cetățenilor, nu pentru aservirea unor interese de grup! Am susținut mereu modificări în legea achizițiilor publice care să împiedice faimoasele achiziții de bunuri cu prețuri fabuloase, uneori și de zece ori mai mari. Acest mod de executare al contractelor în primăriile ce acționau politic a dus la faima negativă a PNDL-urilor, în etichetarea lor drept un robinet de scurgere a banilor acolo unde anumiți primari au vrut doar să își hrănească clientela politică.
Mecanismul de implementare prin care se faceau alocările bugetare nu era adaptat nevoilor reale, se depuneau notificări care, atunci când se ajungea la pragul de 80%, nu se mai luau in considerare și trebuiau depuse din nou, beneficiarii pierzându-și prioritatea, indiferent de alte condiții sau criterii, de unde concluzia că de multe ori doar susținerea politică era prioritară.
Din cauza mecanismului pe care guvernarea PSD nu a dorit să îl corecteze, avem în prezent 1037 de obiecte de investiții, din totalul de 3362 începute în 2015-2020, care nu au încheiat procesele verbale de recepție. Nefinalizarea ar însemna pentru acele UAT-uri returnarea sumelor de care au beneficiat, ceea ce ar avea un impact negativ major asupra acelor localități, impact care evident s-ar reflecta tot asupra cetățenilor!! De la tribuna de populism, reprezentanții PSD ne povestesc cum PNDL 1 și 2 înseamna peste 15.000 de proiecte. Nu, cifrele reale sunt mai sus, PNDL 1, dupa 5 ani, înseamna 1/3 de proiecte nefinalizate dintr-o serie de motive pe care PSD nu le-a vrut corectate și mulți bani nejustificați real!
Așa că, venim intr-adevăr cu un vot pentru, un vot care să susțină acum, doar pentru acestea, mecanismul de alocare și prelungirea a contractelor, astfel încât sa fie încheiate procese verbale pentru investițiile derulate deja. Evităm astfel un impact bugetar negativ în acele localități. Nu vrem să aruncăm în aer bugetele acestor mici UAT-uri și investițiile care aduc, în final, beneficii în viața cetățenilor, dacă sunt făcute corect! Și toate acestea pentru că ceea ce contează pentru noi sunt deciziile responsabile și nu populismul politic.
Folosim Tehnologii de tip Cookie ce permit stocarea de informații și/sau obținerea accesului la informația stocată în dispozitivul dumneavoastră pentru a permite website-ului să funcționeze, pentru a vă oferi funcționalități aferente rețelelor de socializare și pentru a analiza traficul pe website. Dând click pe “Accept”, sunteți de acord cu aceste condiții.
Folosim Tehnologii de tip Cookie ce permit stocarea de informații și/sau obținerea accesului la informația stocată în dispozitivul dumneavoastră pentru a permite website-ului să funcționeze, pentru a vă oferi funcționalități aferente rețelelor de socializare și pentru a analiza traficul pe website. Dând click pe “Accept”, sunteți de acord cu aceste condiții.
Folosim Tehnologii de tip Cookie ce permit stocarea de informații și/sau obținerea accesului la informația stocată în dispozitivul dumneavoastră pentru a permite website-ului să funcționeze, pentru a vă oferi funcționalități aferente rețelelor de socializare și pentru a analiza traficul pe website. Dând click pe “Accept”, sunteți de acord cu aceste condiții.