PLX569/2021 - Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 46/2008 Codul Silvic

Procedura de elaborare a amenajamentelor silvice trebuie trasparentizată!

Inițiativă legistativă pentru modificarea Codului Silvic

Propunerea legislativă vizează transparentizarea procedurii de elaborare a amenajamentelor silvice, supunerea acestora spre dezbatere publică și publicarea acestora pe site-ul propriu al autorității competente. Proiectul introduce pentru cetățeni, societatea civilă și specialiști dreptul de a participa în mod real la elaborarea planurilor anuale de management și a amenajamentelor silvice și, cel mai important, de a asigura accesul oricărei persoane interesate la informații publice cu privire la fondul forestier. Propunerea legislativă se află în stadiul de analiză şi întocmire a raportului de către comisiile permanente ale Camerei Deputaților.

 

Modificări propuse prin inițiativă

-transparentizarea procedurii de elaborare a amenajamentelor silvice, supunerea acestora spre dezbatere publică şi publicarea acestora pe site-ul propriu al autorităţii competente.

-introduce drepturi pentru cetăţenii, societatea civilă şi specialiştii să poată participa în mod real la dezvoltarea planurilor anuale de management şi a amenajamentelor silvice şi, cel mai important, să se asigure accesul oricărei persoane interesate la informaţii publice cu privire la fondul forestier.

Stadiul propunerii legislative

În acest moment, propunerea se află în dezbatere la comisiile din Camera Deputaților, așteptând raportul din partea a trei comisii, după ce a fost respinsă de către Senat în noiembrie 2021.

Problemă

Propunerea a fost iniţiată în contextul în care persoanele interesate s-au întâlnit cu procedura prin care solicitările societăţii civile către autorităţi fost refuzate invocându-se faptul că “amenajamentele silvice nu sunt documente/informaţii de interes public”. Societatea civilă a demarat acţiuni în instanţă pentru ca amenajamentele silvice să fie făcute publice, Tribunalul Bucureşti pronunţându-se în acest sens. Cu toate acestea, până la prezentul proiect de lege nu au fost luate acţiuni concrete pentru a pune aceste documente la dispoziţia publicului.

Oana Cambera:

Informaţiile de mediu trebuie să fie publice, întrucât au efect asupra tuturor cetăţenilor iar documentele ce stabilesc planurile forestiere nu pot fi decise exclusiv de un grup închis de oameni, fără a ţine cont de specialişti şi societatea civilă. Lipsa transparenţei şi a accesului la date şi nepermiterea contribuţiei specialiştilor a deservit timp de 30 de ani doar intereselor unor grupări şi a condus la abuzuri materializate în tăierile excesive de pe teritoriul ţării. Propunerea a fost iniţiată în contextul în care persoanele interesate s-au întâlnit cu procedura prin care solicitările societăţii civile către autorităţi fost refuzate invocându-se faptul că “amenajamentele silvice nu sunt documente/informaţii de interes public. Societatea civilă a demarat acţiuni în instanţă pentru ca amenajamentele silvice să fie făcute publice, Tribunalul Bucureşti pronunţându-se în acest sens. Cu toate acestea, până la prezentul proiect de lege nu au fost luate acţiuni concrete pentru a pune aceste documente la dispoziţia publicului”.

De ce a fost necesară?

Propunerea a venit ca urmare a procedurilor de infringement pe care le avem în acest domeniu, a nefuncționării unui sistem de monitorizare a tăierilor ilegale de păduri și a sesizărilor numeroase pe care le-am primit de la cetățeni și asociații din Ilfov cu privire la tăierile de păduri. Nimeni nu știa cât trebuie să se taie și unde și astfel nu puteam determina dacă este o acțiune legală sau nu. Publicarea datelor din amenajamente, care se referă la suprafața pădurilor și ce regim, au se realizează digital în multe țări din UE. 

În timp ce la nivel european procesul de elaborare a amenajamentelor silvice este dezbătut şi se supune consultării publice, conform prevederilor Directivei Europene 2003/4/CE privind accesul publicului la informaţia privind mediul, în România, părţile interesate şi societatea au continuat să aibă acces limitat la informaţiile de mediu şi la planurile de gestionare a pădurilor.

Ca urmare a acestor practici deficitare şi a lipsei de transparenţă a instituţiilor publice româneşti responsabile, Comisia Europeană a demarat procedura de infringement şi sancţionare a României.

Aplicarea prevederilor legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională şi a legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public în ceea ce priveşte amenajamentele silvice se justifică datorită considerentelor sociale, economice, precum şi a transformărilor pe care le implică adoptarea acestor documente asupra mediului înconjurător.

Pe cine ajută legea?

Toți cetăținii care doresc trasparentizarea deciziilor din domeniul silviculturii.

Cum poți beneficia tu?